| |
| Nota: Termenii medicali provin din Dictionarul de Medicina Larousse publicat de catre Editura Univers Enciclopedic in anul 1998. |
|
|
 |
|
Acanthosis nigricans
|
|
Boală cutanată rară caracterizată prin formarea de plăci de piele, groase şi închise la culoare, localizate în special pe gât, subsuoară şi pe partea ventrală.
|
Accident ischemic tranzitoriu
|
|
Accident neurologic localizat, cu durată mai mică de 24 ore, de origine ischemică, adică provocat printr-o întrerupere sau diminuare a circulaţiei sangvine într-un vas cerebral. |
Accident vascular cerebral
|
|
Accident neurologic localizat, cu o durata mai mare de 24 de ore, cauzat de o leziune vasculara cerebrala. |
Acid acetilsalicilic
|
|
Medicament analgezic si antipiretic (activ fata de durere si febra) de referinta. |
Acid ascorbic
|
|
Vitamina C.
|
Acid folic
|
|
Vitamina hidrosolubila a grupului de vitamine B, avand un rol fundamental in formarea celulelor organismului. |
Acid gras
|
|
Acid organic, principalul constituent al lipidelor.
|
Acid nicotinic
|
|
Vitamina PP.
|
Acid pantotenic
|
|
Vitamina B5.
|
Acid uric
|
|
Acid rezultat din degradarea acizilor nucleici (ADN si ARN) ai organismului. |
Acidoza
|
|
Deranjament al echilibrului acidobazic al organismului corespunzand unei cresteri a concentratiei de acid plasma in lichidele interstitiale. |
Acidoza lactica
|
|
Forma particulara de acidoza metabolica datorata unei acumulari de acid lactic in sange. |
Acnee
|
|
Dermatoza provocata de inflamarea foliculilor pilosebacei. |
Acneea juvenila
|
|
Acneea juvenila este datorata unor dereglari hormonale: la pubertate, secretia sebacee, care depinde de androgeni (hormonii sexuali masculini) si de estrogeni (hormonii sexuali feminini) produsi de catre glanda suprarenala si de testicul sau ovar, creste in mod deosebit.
|
Acneea rozacee
|
|
Cauzele acneeei rozacee sunt controversate: unii o atribuie unei hipoclorhidrii (diminuarea proportiei de acid clorhidric in sucul gastric). |
Acondroplazie
|
|
Afecţiune a dezvoltării osoase care duce la nanism.
|
Acrocianoză
|
|
Dereglare circulatorie trecătoare responsabilă de o cianoză a extremităţilor corpului (urechi, mâini, picioare).
|
Acrodinie
|
|
Boala vasomotorie a extremitatilor, observabila la copilul de varsta cuprinsa intre 6 luni si 5 ani. |
Acrokeratoză
|
|
Dermatoză caracterizată printr-o îngroşare a epidermei afectând în principal palmele mâinilor şi tălpile picioarelor.
|
Acroparestezie
|
|
Senzaţia de amorţire, de pişcătură sau de furnicare la extremităţile membrelor.
|
Actinomicoză
|
|
Boală infecţioasă provocată de actinomicete.
|
Actinoreticuloză
|
|
Dermatoză cronică a adultului, cauzată de o hipersensibilitate a pielii la lumină.
|
Acufenă
|
|
Percepţie, în general, eronată a unei senzaţii sonore (zumzăit, fluierat, târâit).
|
Acumetrie
|
|
Măsurare clinică a auzului.
|
Adam-stokes
|
|
(sindromul lui). Accident neurologic cauzat de o diminuare bruscă a irigării cerebrale.
|
Addison
|
|
(boala lui). Boală rară, cauzată de afectarea glandelor suprarenale, conducând la un deficit total în aldosteron şi în cortizon.
|
Adenită
|
|
Inflamaţie a unui ganglion limfatic. Sinonim: limfadenită.
|
Adenofibrom
|
|
Tumoră benignă care se dezvoltă pe o glandă şi care este constituită dintr-o proliferare a elementelor glandulare (adenom) şi de ţesut conjuctiv fibros (fibrom).
|
Adenoidectomie
|
|
Ablaţia chirurgicală a vegetaţiilor adenoide (hipertrofia amigdalelor faringiene ale lui luschka).
|
Adenom
|
|
Tumoră benignă ce se dezvoltă pe o glandă şi care reproduce structura ei.
|
Adenopatie
|
|
Afecţiune a ganglionilor limfatici, de origine inflamatorie, infecţioasă sau tumorală.
|
Aderenta
|
|
Unire anormala a doua tesuturi sau doua organe alaturate printr-un tesut conjunctiv. |
Adie
|
|
(sindromul lui). Afecţiune neurologică ce este caracterizată printr-o diminuare sau o dispariţie a reflexelor osteotendinoase şi prin reacţii pupilare anormale.
|
Adipocit
|
|
Celulă a organismului conţinând lipide.
|
Adrenalină
|
|
Hormon produs de glanda suprarenală cu rol primordial în funcţionarea sistemului nervos simpatic. Sinonim: epinefrină.
|
Aerobilie
|
|
Prezenţă a aerului în căile biliare (canalul coledoc sau vezicula biliară).
|
Aerocolie
|
|
Distensie a colonului printr-un conţinut gazos supraabundent.
|
Aerofagie
|
|
Deglutiţie de aer care poate provoca o aerogastrie.
|
Aerogastrie
|
|
Prezenţă excesivă a aerului în stomac şi care poate duce la distensia acestui organ.
|
Afakie
|
|
Absenţa cristalinului.
|
Afazie
|
|
Tulburare sau pierdere a capacităţii de exprimare şi de înţelegere a limbajului desprins, vorbit sau scris, independente de orice stare demenţială, atingere senzorială sau disfuncţie a musculaturii faringolaringeene.
|
Afonie
|
|
Pierdere a sonorităţii vocii.
|
Aftă
|
|
Mică ulceraţie superficială, dureroasă, observată cel mai des pe mucoasa bucală şi uneori pe mucoasa genitală.
|
Agamaglobulinemie
|
|
Absenta a gamaglobulinelor (imunoglobulinelor G sau IGG, plasmatice care joaca rol de anticorpi) in sange. |
Agenezie
|
|
Absenţă totală sau parţială a unui ţesut, a unui organ sau a unei structuri din timpul vieţii embrionare, datorată unei cauze ereditare.
|
Agnozie
|
|
Incapacitate de a recunoaşte obiectele, independentă de vreun deficit senzorial.
|
Agrafă
|
|
Mică lamă metalică utilizată pentru suturarea plăgilor.
|
Agrafie
|
|
Incapacitate de a scrie, independentă de orice tulburare motorie.
|
Agranulocitoză
|
|
Absenţă în sânge a granulocitelor neutrofile (globule albe care intervin în lupta împotriva agenţilor infecţioşi).
|
Akinezie
|
|
Tulburare caracterizată printr-o rărire a mişcărilor spontane ale corpului şi o încetinire a mişcărilor voluntare, în pregătirea lor sau în timpul executării lor, manifestări independente de vreo leziune a căii motorii principale.
|
Albinism
|
|
Afecţiune ereditară rară, caracterizată printr-o depigmentare totală sau parţială a pielii, părului şi perilor.
|
Albuminurie
|
|
Prezenţă a unei proteine, albumina, în urină.
|
Alcoolemie
|
|
Conţinutul în alcool etilic al sângelui.
|
Alcoolism
|
|
Dependenţă faţă de alcool şi ansamblul manifestărilor patologice care rezultă de aici. Sinonim: etilism.
|
Aldosteron
|
|
Hormon steroid secretat de glanda suprarenală, jucând un rol important în menţinerea echilibrului sodiu-potasiu în organism şi în reglarea tensiunii arteriale.
|
Alergen
|
|
Substanţă care antrenează o reacţie alergică la unii subiecţi.
|
Alexie
|
|
Incapacitatea de a înţelege semnele scrise sau tipărite. Sinonim: cecitate verbală.
|
Alfablocant
|
|
Substanţă capabilă să se opună unor efecte ale adrenalinei. Sinonim: alfaadrenolitic.
|
Algie
|
|
Durere localizată, regională sau viscerală, indiferent de cauza ei.
|
Algodistrofie
|
|
Sindrom dureros al unei mâini, al unui picior sau chiar al unui membru întreg, cu tulburări vasomotorii şi trofice, şi demineralizarea osoasă pronunţată.
|
Alimentaţie enterală
|
|
Alimentaţie pe cale digestivă. Sinonim: gavaj.
|
Alimentaţie parenterală
|
|
Alimentaţie pe cale intravenoasă.
|
Alopecie
|
|
Cădere totală sau parţială a părului sau perilor datorată vârstei, unor factori genetici sau constituind urmarea unei afecţiuni locale sau generale. Sinonim: psiloză.
|
Alpers
|
|
(boala a lui). Boala care se manifesta la copil, dupa o perioada de dezvoltare normala, printr-o degenerescenta a substantei cenusii a creierului si creierului mic (cortexul si nucleii cenusii).
|
Alport
|
|
(sindrom al lui). Sindrom care asociaza o boala renala (nefropatie ereditara), o atingere auditiva si, uneori, leziuni oculare. |
Aluminoză
|
|
Boală respiratorie provocată de inhalarea şi fixarea în plămân a pulberilor de aluminiu metalic (bauxită).
|
Alveolă dentară
|
|
Cavitate a oaselor maxilare în care este fixat un dinte.
|
Alveolă pulmonară
|
|
Cavitate naturală prezentă in ţesutul lobului pulmonar.
|
Alveolită dentară
|
|
Infecţie a alveolei dentare. Sinonim: periostită alveolodentară
|
Alveolită pulmonară
|
|
Inflamaţie a alveolelor pulmonare.
|
Alzheimer
|
|
(boală a lui). Afecţiune neurologică cronică, cu evoluţie progresivă, caracterizată printr-o alterare ireversibilă a intelectului care ajunge la o stare demenţială.
|
Ambliopie
|
|
Pierdere parţială sau relativă a acuităţii vizuale (cea care permite formarea pe retină a unei imagini clare, desluşite, bine focalizate).
|
Ambulator
|
|
Se spune despre un act chirurgical, despre un tratament etc., care permite mersul şi ansamblul activităţilor care sunt legate de acesta.
|
Ameţeală
|
|
Tulburare caracterizată printr-o alterare a simţurilor putănd evolua spre o pierdere a stării de conştienţă.
|
Amenoree
|
|
Absenţă a fluxului menstrual.
|
Ametropie
|
|
Anomalie a refracţiei oculare perturbănd claritatea imaginii de pe retină (miopatie, hipermetropie, astigmatism).
|
Amiant
|
|
Mineral compus din silicat de calciu şi silicat de magneziu.
|
Amibiază
|
|
Boală parazitară cauzată de infestarea cu amiba entamoeba histolytica.
|
Amigdală
|
|
Ansamblu de formaţiuni limfoide situate în perimetrul faringelui. Sinonim: tonsilă.
|
Amigdalectomie
|
|
Ablaţie chirurgicală a amigdalelor.
|
Amigdalită
|
|
Inflamaţie acută sau cronică, de origine infecţioasă, a amigdalelor palatine sau linguale.
|
Amilază
|
|
Enzime de origine salivară sau pancreatică intervenind în degradarea amidonului în maltoză. Sinonim: alfaamilază.
|
Amiloză
|
|
Afecţiune caracterizată prin infiltrarea în ţesuturi a unei substanţe numită amiloid. Sinonime: amiloidoză, boală amiloidă.
|
Amiotrofie
|
|
Diminuare în volum a unui muşchi striat prin reducerea de fibre contractile care îl constituie.
|
Amnezie
|
|
Pierdere totală sau parţială a capacităţii de memorare a informaţiei şi/sau de reamintire a informaţiei înmagazinate.
|
Amnios
|
|
Membrană fină care căptuşeşte interiorul cavităţii în care se găseşte fatul.
|
Amputaţie
|
|
Ablaţie a unui membru sau a unui segment de membru.
|
Anabolizant
|
|
Medicament care favorizează anabolismul (formarea ţesuturilor pornind de la substanţe nutritive).
|
Anafilaxie
|
|
Stare a unei fiinţe vii care, sensibilizată fiind prin introducerea unui alergen în organism, este susceptibilă să reacţioneze violent la introducerea ulterioară a unei noi doze, chiar minime, din acest alergen.
|
Analgezic
|
|
Medicament destinat suprimării sau ameliorării durerii. Sinonim: antalgic.
|
Analgezie
|
|
Abolire a sensibilităţii la durere, spontană sau terapeutică.
|
Anartrie
|
|
Incapacitate sau dificultate de a articula sunete, independentă de vreo leziune a organelor de fonaţie şi atunci cănd înţelegerea limbajului scris sau vorbit este normală.
|
Anasarcă
|
|
Edem generalizat al ţesutului celular subcutan cu efuziune în cavităţile seroase (pleură, pericard, peritoneu).
|
Anastomoză
|
|
Îmbinarea cap la cap, chirurgicală sau spontană, a două vase sangvine, a două viscere cavitare sau a două filete nervoase.
|
Anatoxină
|
|
Substanţă de origine microbiană folosită ca vaccin.
|
Anchilostomiază sau anchilostomoză
|
|
Boală parazitară cauzată de infestarea cu anchilostomoni.
|
Anchiloză
|
|
Limitarea parţială sau totală a mobilităţii unei articulaţii.
|
Andropauză
|
|
Diminuare a activitaţii genitale la bărbat.
|
Anemie
|
|
Diminuare a nivelului de hemoglobină (pigmentul globulelor roşii care asigură transportul oxigenului de la plămân la ţesuturi) din sânge.
|
Anestezie
|
|
Suspendare mai mult sau mai puţin completă a sensibilităţii generale, ori a sensibilităţii unui organ sau unei părţi a corpului.
|
Anevrism
|
|
Dilatare a unei artere sau a peretelui inimii.
|
Anevrism arterial
|
|
Dilatare a unui segment de vas arterial.
|
Angajare cerebrală
|
|
Deplasare a unei părţi a encefalului printr-un orificiu membranos sau osos, ducând astfel la o compresiune gravă a sistemului nervos.
|
Angeiologie
|
|
Studiu al vaselor aparatului circulator (artere, vene şi vase limfatice). Sinonim: angiologie.
|
Angeită
|
|
. Inflamaţie a peretelui vaselor sangvine. Sinonim: vascularită.
|
Angină
|
|
Boală inflamatorie acută a faringelui.
|
Angiocardiografie
|
|
Examen radiologic care permite vizualizarea cavităţilor cardiace.
|
Angiocolită
|
|
Infecţie bacteriană a căii biliare principale şi a căilor biliare intrahepatice (situate în interiorul ficatului).
|
Angiodermită purpurică şi pigmentară
|
|
Afecţiune cutanată frecventă, caracterizată printr-o inflamaţie bilaterală şi simetrică a părţii inferioare a gambelor. Sinonim: dermită ocre a gambelor.
|
Angioedem
|
|
Quincke (edem al lui).
|
Angiografie
|
|
Examen radiologic care permite examinarea volumului interior al unui vas sangvin (arteră sau venă) şi ale ramurilor în care se împarte acest vas.
|
Angiokeratom
|
|
Leziune cutanată care se prezintă sub forma unei mici papule de culoare roşu închis acoperită cu un strat keratozic tare.
|
Angioleiomiom
|
|
Mică tumoră benignă care se dezvoltă pe piele, în interiorul hipodermului; ia naştere în peretele muscular al unei vene subcutanate.
|
Angiom
|
|
Malformaţie care afectează sistemul vascular: artere, capilare, vene şi vase limfatice.
|
Angiopatie
|
|
Orice boală a vaselor sangvine sau limfatice.
|
Angor
|
|
Durere toracică ce poate iradia spre gât, maxilarul inferior sau braţe, consecinţă a unei proaste irigari a inimii. Sinonim: angină pectorală.
|
Anguiluloză
|
|
Boală parazitară cauzată de infestarea cu anguilule. Sinonim: strongiloidoză.
|
Anhidroză sau anidroză
|
|
Absenţă a secreţiei sudorale.
|
Aniridie
|
|
Absenţa irisului, de origine congenitală sau traumatică.
|
Anisakiază
|
|
Boală parazitară rară cauzată de infestarea cu larve de anisakis.
|
Anită
|
|
Inflamaţie a regiunii anale.
|
Anodonţie
|
|
Absenţă totală sau parţială a dezvoltării dinţilor.
|
Anoftalmie
|
|
Malformaţie congenitală caracterizată prin absenţa unuia dintre globii oculari sau a ambilor.
|
Anorectită
|
|
Inflamaţie a anusului şi rectului.
|
Anorexie
|
|
Diminuare sau încetare a alimentării, prin pierdere a poftei de mâncare sau prin refuzul de a se alimenta.
|
Anosmie
|
|
Pierdere totală sau parţială (atunci se vorbeşte de hiposmie) a mirosului.
|
Antebraţ
|
|
Parte a membrului superior situată între cot şi încheietura pumnului.
|
Antibiogramă
|
|
Examen bacteriologic care permite să se aprecieze sensibilitatea sau rezistenţa unei bacterii la mai multe antibiotice.
|
Antibiotic
|
|
Substanţă de origine naturală sau sintetică, utilizată contra infecţiilor cauzate de bacterii.
|
Anticorp
|
|
Proteina a serului sangvin secretata de catre limfocitele B (globulele albe care intervin in imunitate) ca reactie la introducerea unei substante straine (antigen) in organism. Sinonim: imunoglobulina. |
Antidepresiv
|
|
Medicament utilizat în tratamentul depresiei.
|
Antidiabetic
|
|
Antidiabetic
|
Antidot
|
|
Contraotravă specifică a unui produs toxic, utilizată în caz de intoxicaţie în completarea unui tratament simptomatic – intoxicaţie.
|
Antiepileptic
|
|
Medicament utilizat în tratamentul epilepsiei.
|
Antigen
|
|
Substanţă străină organismului, susceptibilă să declanşeze o reacţie imunitară provocând formarea de anticorpi.
|
Antisepsie
|
|
Ansamblul procedeelor utilizate pentru a lupta contra unei infecţii microbiene de suprafaţă.
|
Antiseptic
|
|
Produs utilizat pentru a lupta împotriva germenilor de pe piele şi de pe mucoase.
|
Antitoxină
|
|
Anticorp secretat de către organism în contact cu o toxină bacteriană şi înzestrat cu o putere neutralizantă.
|
Antracoză
|
|
Boală pulmonară consecutivă inhalării de particule de cărbune sau de grafit.
|
Antrax
|
|
1. Aglomerat al mai multor furuncule formănd mari noduli inflamatorii plini de puroi. 2. Cărbune.
|
Antropozoonoză
|
|
Boală a animalului transmisibilă fiinţei umane. Sinonim: zoonoză.
|
Anurie
|
|
Oprire a producerii de urină de către rinichi.
|
Anus
|
|
Orificiu terminal al tubului digestiv, permiţănd defecarea.
|
Anuscopie
|
|
Examen care permite explorarea anusului şi a rectului inferior.
|
Anxietate
|
|
Tulburare emoţională care se traduce printr-un sentiment nedefinit de nesiguranţă.
|
Aortă
|
|
Principala arteră a organismului, formându-se de la baza ventriculului stâng şi distribuind sângele oxigenat de către plămâni în întreg corpul.
|
Aortită
|
|
Inflamaţie a peretelui aortei.
|
Aortografie
|
|
Examen radiologic care permite vizualizarea aortei şi a ramurilor sale.
|
Apendice
|
|
Prelungire a unui organ.
|
Apendicectomie
|
|
Ablaţia chirurgicală a apendicelui.
|
Apendicită
|
|
Inflamaţie a apendicelui.
|
Apgar
|
|
(cotare a lui). Sistem pus la punct pentru evaluarea marilor funcţiuni vitale ale unui nou-născut din primul minut de viaţă şi aprecierea evoluţiei la 3,5 şi 10 minute mai târziu.
|
Apirexie
|
|
Absenta a cresterii temperaturii normale a corpului (in jur de 37oC). |
Aplazie
|
|
Insuficienţă sau oprire congenitală a dezvoltării unui ţesut sau unui organ.
|
Apnee
|
|
Oprire a respiraţiei, cu durată variabilă, fără oprire cardiacă.
|
Apofiză
|
|
Proeminenţă osoasă.
|
Apofizită
|
|
Inflamaţie a unei apofize.
|
Aponevroză
|
|
Membrană albicioasă, rezistentă, constituită din fibre conjunctive.
|
Apragmatism
|
|
Tulburare a activităţii învăţate, caracterizată prin incapacitatea subiectului de a realiza acţiunile cele mai curente.
|
Apraxie
|
|
Tulburare a realizării gesturilor cele mai concrete (manipularea obiectelor) sau simbolice (semnul crucii) independent de orice atingere a funcţiilor motorii şi senzitive şi de orice tulburare de înţelegere.
|
Arahnodactilie
|
|
Alungire patologică a degetelor de la mâini şi de la picioare.
|
Arahnoidită
|
|
Inflamaţie subacută sau cronică a arahnoidiei (una dintre cele trei membrane care constituie meningele).
|
Arc cornean
|
|
Inel albicios constituit din colesterol şi situat în jurul corneei.
|
Ardezierilor
|
|
(boală a) – schistoză.
|
Arenoblastom
|
|
Tumoră masculinizată a ovarului, cel mai des benignă.
|
Argirie sau argiroză
|
|
Afecţiune caracterizată printr-o pigmentare difuză cenuşie a pielii cauzată de depunerea intradermică de particule de argint. Sinonim: argiriază.
|
Arieraţie mintală
|
|
deficienţă mintală.
|
Aritmie cardiacă
|
|
Tulburare a ritmului cardiac, de natură fiziologică sau patologică.
|
Armstrong
|
|
(boală a lui). Boală infecţioasă cauzată de un arenavirus (virus al cărui patrimoniu genetic este constituit dintr-o moleculă de a.r.n.), virusul lui armstrong. Sinonim: coriomeningită limfocitară.
|
Arnold
|
|
(nerv a lui). Nerv format de ramura posterioară a celei de a doua rădăcini cervicale.
|
Arnold
|
|
(nevralgie a lui ). Leziune dureroasã a nervului mare a lui Arnold.
|
Arteră
|
|
Vas care vehiculează sângele inimii spre ţesuturi.
|
Arteriografie
|
|
Examen radiologic care permite vizualizarea directă a unei artere şi a ramurilor sale, precum şi studiul eventualelor anomalii ale teritoriului pe care îl irigă.
|
Arteriolă
|
|
Vas sangvin de diametru mic care asigură legătura între o arteră şi un capilar.
|
Arteriopatie
|
|
Orice boală a arterelor, indiferent care ar fi cauza ei.
|
Arterioscleroză
|
|
Boală degenerativă a arterei consecutivă distrugerii fibrelor musculare netede şi a fibrelor elastice care o constituie.
|
Arterită
|
|
Leziune inflamatorie a unei artere
|
Arterita temporala
|
|
Horton (boala a lui). |
Artralgie
|
|
Durere cu sediul la nivelul articulaţiilor sau în chiar articulaţii, putând să nu fie însoţită de o modificare a aspectului exterior al îmbătrânirii.
|
Artrită
|
|
Orice afecţiune inflamatorie, cronică sau acută, care afectează articulaţiile. Sinonim: osteoartrită.
|
Artrită dentară
|
|
Inflamaţie a ligamentului alveolodentar.
|
Artrita cronica juvenila
|
|
Still (boala a lui). |
Artrocenteză
|
|
Funcţionare a unei articulaţii în scopuri diagnostice sau terapeutice.
|
Artrodeză
|
|
Intervenţie chirurgicală constând în blocarea definitivă a unei articulaţii cu scopul de a o face nedureroasă şi stabilă.
|
Artrografie
|
|
Examen radiologic care permite vizualizarea interiorului unei articulatii. |
Artropatie
|
|
Orice boală reumatismală, indiferent de cauza sa. Sinonim: osteoartropatie.
|
Artroză
|
|
Afecţiune articulară, de origine mecanică şi neinflamatorie, caracterizată prin leziuni degenerative ale articulaţiilor, asociate cu o proliferare a ţesutului osos subiacent.
|
Asbestoză
|
|
Boală pulmonară cronică cauzată de inhalarea intensă şi prelungită a fibrelor de amiant.
|
Ascaridiază sau ascaridioză
|
|
Boală parazitară cauzată de infestarea cu ascaris.
|
Ascită
|
|
Exces de lichid între cele două membrane ale peritoneului, una care căptuşeşte interiorul peretelui abdominal, alta care înveleşte viscerele abdominale.
|
Asepsie
|
|
Absenţa germenilor microbieni susceptibili să cauzeze o infecţie.
|
Asfixie
|
|
Dificultate sau imposibilitate de a respira.
|
Asialie
|
|
Absenţa secretării de salivă de către glandele salivare. Sinonime: acrinie salivară, aptialie, aptialism.
|
Asomatognozie
|
|
Incapacitate a unui pacient de a recunoaşte o parte sau totalitatea corpului său ca urmare a unei leziuni cerebrale localizate.
|
Aspergiloză
|
|
Boală infecţioasă cauzată de dezvoltarea unei ciuperci microscopice, aspergillus fumigatus.
|
Aspermie
|
|
Defect de emisie a spermei.
|
Aspermie
|
|
Defect de emisie a spermei.
|
Asplenie
|
|
splinei, de origine congenitală sau consecutivă unei ablţii chirurgicale.
|
Astazie
|
|
Incapacitate parţială sau totală de a păstra poziţia de stat în picioare, independentă de orice deficit muscular şi de orice dereglare a mecanismelor elementare ale mersului.
|
Astenie
|
|
Stare de slăbiciune generală caracterizată printr-o diminuare a puterii funcţionale a organismului, neconsecutivă muncii sau efortului şi care nu dispare prin odihnă.
|
Astenopie
|
|
Incapacitate sau dificultate de a susţine un efort vizual de aproape, antrenând o vedere înceţoşată şi dureri de cap.
|
Asterixis
|
|
Dereglare neurologică caracterizată prin secuse (contracţii) musculare bruşte şi scurte, din cauza unei întreruperi intermitente a tonusului muscular.
|
Astigmatism
|
|
Defect optic rezultând dintr-o curbură inegală a corneei cel mai frecvent, şi mai rar a cristalinului sau a ansamblului globului ocular.
|
Astm
|
|
Afecţiune caracterizată prin crize de dispnee (jenă respiratorie) paroxistică siflantă atestând o contracţie brutală a muşchilor care comandă închiderea şi deschiderea bronhiilor, cărora li se asociază un edem şi o hipersecreţie a mucoaselor căilor aeriene (faringe, laringe, trahee, fose nazale).
|
Astragal
|
|
. Os scurt al piciorului în formă de scripete, situat între extremitatea inferioară a gambei şi calcaneu.
|
Astrocitom
|
|
Tumoră malignă a sistemului nervos central care se dezvoltă pe seama astrocitelor (celulele constitutive ale ţesutului de susţinere a sistemului nervos central).
|
Ataxie
|
|
Dereglare a coordonării mişcărilor, legată nu de o afectare a forţei musculare, ci de un defect de coordonare a modului de funcţionare a musculaturii.
|
Atelectazie
|
|
Prăbuşire a alveolelor unei părţi a plămânului sau chiar ale unui plămân întreg, din cauza absenţei ventilării, o consecinţă a obstrucţiei totale sau parţiale a unei bronhii.
|
Aterom
|
|
Depunere lipidică pe suprafaţa internă a peretelui arterelor.
|
Atetoză
|
|
Dereglare caracterizată prin existenţa unor mişcări involuntare, lente, neregulate, de amplitudine mică, neîntrerupte, care afectează îndeosebi capul, gâtul şi membrele.
|
Atireoză
|
|
Absenţă congenitală a corpului tiroid.
|
Atopie
|
|
Predispoziţie ereditară de a prezenta manifestări de hipersensibilitate imediată ca astmul, febra de fân, urticaria, eczema zisă atopică, polinoza (sensibilitatea la grăunţele de polen), unele rinite şi conjunctivite, precum şi diverse manifestări alergice digestive.
|
Atrezie
|
|
Absenţă sau ocluzie, în general congenitală, a unui orificiu sau a unui conduct natural.
|
Atrichie
|
|
Malformaţie congenitală rară, caracterizată prin absenţa totală a perilor şi părului.
|
Atrofie
|
|
Diminuare a greutăţii şi volumului unui organ, unui ţesut sau unui membru, ca urmare a unei hrăniri insuficiente a celulelor sau a imobilizării.
|
Aură
|
|
Manifestare clinică trecătoare anunţând o criză de epilepsie.
|
Auricul
|
|
Cavitate cardiacă ce primeşte sângele înainte de a-l face să treacă în ventriculul corespunzător.
|
Autism
|
|
Ruptura a activitatii mintale de realitatea exterioara si retragerea mai mult sau mai putin totala in lumea imaginara si a fantasmelor. |
Autoanticorp
|
|
Anticorp îndreptat împotriva unui constituent al organismului care îl produce.
|
Autoimunitate
|
|
Stare patologică a organismului devenit victimă a propriilor sale mijloace de apărare imunitară.
|
Autotransfuzie
|
|
Injectare intravenoasă a unui subiect cu propriul lui sânge, prelevat înaintea unei intervenţii chirurgicale sau în cursul acesteia. Sinonim: transfuzie autologă.
|
Autozom
|
|
Cromozom ale cărui informaţii genetice nu intervin în determinarea sexului. – cromozom.
|
Avitaminoză
|
|
Ansamblul a fenomenelor patologice cauzate de carenţe în una sau mai multe vitamine.
|
Avort
|
|
Întrerupere prematură a sarcinii.
|
Avulsie dentară
|
|
Extragere sau luxare a unui dinte.
|
Azoospermie
|
|
Absenţă totală a spermatozoizilor în sperma emisă.
|
|
