PRESA
Analize si investigatii medicale de specialitate
[24.08.2011]
Pentru depistarea bolilor renale cronice, e nevoie de interventia unui specialist (medic de familie, internist, nefrolog), iar in cazul copiilor, a unui pediatru. Inainte de a recomanda efectuarea unor analize amanuntite, medicul inspecteaza semnele fizice care ofera informatii semnificative despre existenta unei suferinte renale sau urinare:
In multe cazuri, examenul de urina este suficient pentru stabilirea diagnosticului daca procesul de recoltare si conservare a acestuia s-a realizat in conditii optime. Exista multe tehnici de analiza a urinei (sediment urinar, urocultura, cantitatea de urina in 24 de ore, ionograma urinei), fiecare dintre acestea oferind indicii clare.
Procedeul corect de recoltare
Intr-o epribeta sterila, se recolteaza, din mijlocul jetului, prima urina de dimineata (in jurul oeri 8, depa ce s-a facut, in prealabil toaleta zonei intime), apoi se preda laboratorului de abalize.
In mod normal, urina are culoare galben-deschis sau inchis, este limpede si transparenta. In cazuri patologice, contine sange, puroi sau o concentratie mare de saruri minerale, devenind tulbure. Prezenta sangelui in urina poate fi sesizata cu ochiul liber sau detectata microscopic.
2. Analizele de sange
Analizele de sange proprii afectiunilor rinichiului (renina plasmatica, uree, eritropoietina plasmatica) sau nespecifice bolilor renale ori urinare, dar care ofera indicii semnificativ (VSH, fibrinogen, hemograma).
3. Ecografia abdominala simpla.
Pe langa sumarul de urina, aceasta este prima analiza de soecialitate in cazul suspiciunii existentei unei efectiuni renale.
4. Ecografia abdominala cu vezica plina
Ajuta la depistarea afectiunilor urinare.
5. Radiografia simpla (fara substanta de contrast)
Studiaza pozitia, forma si dimensiunea rinichilor si depisteaza existenta anumitor tipuri de calculi, care sunt vizibili la aceasta analiza.
6. Urografia
Ofera cele mai multe informatii despre functionarea aparatului urinar. In prima faza, presupune efectuarea unei radiografuu simple, apoi a mai multor expuneri cu substanta de contrast injectata, pentru o mai buna vizibilitate. La cinci minute dupa injectare, se vizualizeaza rinichii, iar dupa 30-40 de minute, se observa uretra, uretrele si vezica urinara. Urografia depisteaza malformatii rebale, tumori si anumite tipuri de calculi care nu se observa in cazul radiografiei simple.
7. Examenul RMN si Computer Tomograf (CT)
Creeaza imagini detaliate ale rinichilor si ale intregului aparat urinar. Depisteaza tumori, infectii, boli cauze ale blocajelor cailor ruinare, chisturi.
8. Biopsia renala.
Se efectueaza numai dupa ce au fost efectuate celelalte analize medicale de specialitate, care nu au condus la stabilirea cu exactitate a diagnosticului. Presupune prelevarea unei probe din tesut pentru a fi examinata la microscop si a stabili daca rinichiul este sau nu afectat. Prin biopsie, se depisteaza afectiuni de natura infectioaza, inflamatorie, genetica.
- pozitia in care sta bolnavul pentru usurarea durerii – intins pe o parte (cea dureroasa), cu genunchii flexati si mainilor intre genunchi;
- aspectul palid al pielii;
- edemul (umflatura nedureroasa cauzata de acumularea de lichid in tesuturi). In fata de debut, aceasra cuprinde pleoapele, fata si gleznele. Apare numai dimineata si se micsoreaza pe parcursul zilei. Cu timpul, se extinde pe dosul palmei. In stadiu avansat, odata cu retinerea exagerata a sarii si a apei in organism, edemul apare si pe organele interne.
In multe cazuri, examenul de urina este suficient pentru stabilirea diagnosticului daca procesul de recoltare si conservare a acestuia s-a realizat in conditii optime. Exista multe tehnici de analiza a urinei (sediment urinar, urocultura, cantitatea de urina in 24 de ore, ionograma urinei), fiecare dintre acestea oferind indicii clare.
Procedeul corect de recoltare
Intr-o epribeta sterila, se recolteaza, din mijlocul jetului, prima urina de dimineata (in jurul oeri 8, depa ce s-a facut, in prealabil toaleta zonei intime), apoi se preda laboratorului de abalize.
In mod normal, urina are culoare galben-deschis sau inchis, este limpede si transparenta. In cazuri patologice, contine sange, puroi sau o concentratie mare de saruri minerale, devenind tulbure. Prezenta sangelui in urina poate fi sesizata cu ochiul liber sau detectata microscopic.
2. Analizele de sange
Analizele de sange proprii afectiunilor rinichiului (renina plasmatica, uree, eritropoietina plasmatica) sau nespecifice bolilor renale ori urinare, dar care ofera indicii semnificativ (VSH, fibrinogen, hemograma).
3. Ecografia abdominala simpla.
Pe langa sumarul de urina, aceasta este prima analiza de soecialitate in cazul suspiciunii existentei unei efectiuni renale.
4. Ecografia abdominala cu vezica plina
Ajuta la depistarea afectiunilor urinare.
5. Radiografia simpla (fara substanta de contrast)
Studiaza pozitia, forma si dimensiunea rinichilor si depisteaza existenta anumitor tipuri de calculi, care sunt vizibili la aceasta analiza.
6. Urografia
Ofera cele mai multe informatii despre functionarea aparatului urinar. In prima faza, presupune efectuarea unei radiografuu simple, apoi a mai multor expuneri cu substanta de contrast injectata, pentru o mai buna vizibilitate. La cinci minute dupa injectare, se vizualizeaza rinichii, iar dupa 30-40 de minute, se observa uretra, uretrele si vezica urinara. Urografia depisteaza malformatii rebale, tumori si anumite tipuri de calculi care nu se observa in cazul radiografiei simple.
7. Examenul RMN si Computer Tomograf (CT)
Creeaza imagini detaliate ale rinichilor si ale intregului aparat urinar. Depisteaza tumori, infectii, boli cauze ale blocajelor cailor ruinare, chisturi.
8. Biopsia renala.
Se efectueaza numai dupa ce au fost efectuate celelalte analize medicale de specialitate, care nu au condus la stabilirea cu exactitate a diagnosticului. Presupune prelevarea unei probe din tesut pentru a fi examinata la microscop si a stabili daca rinichiul este sau nu afectat. Prin biopsie, se depisteaza afectiuni de natura infectioaza, inflamatorie, genetica.
Vezi alte articole:
