PRESA
Radiografia sistemului privat de sanatate.
[09.05.2011]
Clinicile private investesc sute de milioane de euro anual in deschideri de noi unitati. Intreaga piata este inca mica, estimata la jumatate de miliard de euro in 2011, dar de sase ori mai mare decat in 2004. Opt milioane de consultatii s-au bifat numai in ultimul an in mediul privat, iar miza pentru a castiga noi clienti este din ce in ce mai mare. Din 2011, batalia intre operatori se muta pe segmentul spitalelor. Cat de pregatit e sectorul privat sa preia bolnavii din sistemul public?
Privita prin ochii Laurei Voinea, piata serviciilor medicale este acum un copil care incepe sa se maturizeze. Firma de cercetare pe care a preluat-o la inceputul anilor 2000 intra pe o piata in care statisticile lipseau cu desavarsire. "Nu era deloc o piata matura, nu existau informatii, niciuna din decizii nu era fundamentata si clinicile mergeau foarte mult dupa feeling." Din nevoia clientilor, care aveau atunci cel mult doua unitati de tratament, si acelea strict in Bucuresti, au pornit primele studii in sfera serviciilor medicale private. Au trecut numai sapte ani, timp in care marile lanturi au depasit granitele Bucurestiului si se lupta sa acapareze cat mai mult din orasele tarii.
MEDICUL-ANTREPRENOR
Dintre cele mai mari clinici private cu activitate in Romania, majoritatea au pornit drept afaceri de familie, pornite de regula de un medic. In cazurile MedLife, Regina Maria, Sanador, Gral Medical sau Polisano, povestea e similara. Medicul Mihaela Cristescu a deschis povestea MedLife in 1996, cand a parasit policlinica Titan din Capitala, si, din pasiunea pe care o avea pentru copii, a pus bazele primei clinici alaturi de alti trei fosti colegi din facultate. La acea vreme, clinica avea patru specialitati medicale: pediatrie, obstetrica-ginecologie, oftalmologie si medicina interna. Trei ani mai tarziu a fost infiintat primul laborator de analize MedLife, iar dezvoltarea in adevaratul sens al cuvantului a inceput din 2004, sub conducerea fiului ei, Mihail Marcu.
Dupa acelasi sablon, inceputul Centrului Medical Unirea a fost un cabinet de cardiologie deschis de medicul german Wargha Enayati, absolvent de medicina in Romania. Fondatorul CMU, devenita acum Regina Maria, a deschis un cabinet in Piata Unirii in 1995. Anul urmator a insemnat introducerea conceptului de abonamente medicale care cuprindeau la acea vreme servicii de la medicina a muncii, de familie, medicina primara, servicii prespitalicesti, tratamente in ambulatoriu pana la sisteme de urgenta si spitalizare. Abia in 1999 avea sa fie inaugurat oficial primul sediu cu specialitati multiple. "Daca nu venea Revolutia, as fi plecat din Romania", spunea Enayati anul trecut, mentionand ca asteptarile sale legate de potentialul tarii au inceput sa scada dupa anul 1995. Asta pentru ca banii au inceput sa conteze tot mai mult si specificul afacerilor mai putin. Mijlocul anilor '90 l-a surprins facand tranzactii in domeniul imobiliar, iar ulterior a decis sa-si deschida un cabinet in Piata Unirii din Bucuresti. "Cu imobiliarele mergea foarte bine, asa ca primul cabinet a fost mai mult o distractie. Dupa criza din '95, am insistat mai mult pe partea medicala pentru ca oferea stabilitate", declara Enayati pentru catalogul 100 Cei Mai Admirati CEO din Romania.
"Un actionariat 100% romanesc care a reusit sa mentina clinicile in top cinci companii din tara, desi este singura de acest tip." Asa vorbesc sotii Robert si Georgeta Serban despre Gral Medical, afacerea pe care au pornit-o in 2001. Gral Medical opereaza pe piata serviciilor medicale private de acum zece ani, insa a prins contur ca brand in 2006, odata cu trecerea actionariatului printr-un proces de divizare. "A fost momentul in care aripile amortite s-au deschis si s-a lansat pe piata serviciilor medicale private printr-o strategie unitara si cu o viziune noua", explica cei doi. Daca privim in trecut, actionarii au dorit sa mizeze pe invatamant la inceputul anilor 2000, insa cum spatiul disponibil reprezenta de fapt o fosta clinica intr-un liceu, si-au dat seama ca era mult mai facil sa reia fosta activitate. De aici pana la deschiderea unei retele de clinici si laboratoare nu a trecut mult timp.
Antreprenor este si Ilie Vonica. Au trecut 18 ani de cand sibianul deschidea o policlinica de obstetrica-ginecologie in orasul de pe Cibin, urmat de infiintarea unui distribuitor de medicamente zonal. Grupul Polisano este acum printre cei mai mari operatori pe piata serviciilor de sanatate, iar discretul om de afaceri a devenit cel mai bogat din Sibiu. "Eu vin din sistem, deci, fiind doctor, stiam cel mai bine care sunt lipsurile", spune Vonica. A deschis prima policlinica si previziunea i s-a confirmat imediat. Afacerile familiei Vonica au ajuns la peste 300 de milioane de euro si includ, in 2011, distribuitorul de medicamente Polisano, reteaua de farmacii Reteta, fabrica Polipharma Industries, reteaua de clinici generaliste Polisano si un spital privat la Sibiu. "Mi-am dat seama de oportunitatea serviciilor medicale private in piata si, ca orice om de afaceri, cand ai un ban nu stai pe el, ci il pui la treaba", spunea vara trecuta si Florin Andronescu, in prezent COO al retelei Sanador. Sotia lui, Doris Andronescu, incepuse din anul 2001 cu prima clinica in Piata Alba Iulia si a continuat ulterior dezvoltarea ei. "E foarte adevarat ca eu tot tranzactionand si Flanco, si Credisson am reusit sa procuram capital important ca sa investim in Sanador", explica managerul.
TRANZACTII DE ZECI DE MILIOANE DE EURO
Profitabilitatea domeniului a fost luata in vizor de investitorii externi, care nu au stat deloc pe ganduri in ultimii ani. Fondul de investitii detinut de gigantul financiar Société Générale a intrat la MedLife, preluand 36% din actiuni pentru aproximativ 20 de milioane de euro, iar Advent International, fond care detine si producatorul de medicamente Labormed, a cumparat 80% din Centrul Medical Unirea, acestea fiind cele mai importante tranzactii din anii precedenti.
"Apetitul pentru dezvoltare a crescut odata cu intrarea noului actionar in decembrie 2009. In iulie a avut deja loc o achizitie importanta, iar procesul caruia i-am acordat foarte multa atentie este in plina desfasurare", spune Dorin Preda, directorul de dezvoltare a MedLife. Preda vorbeste despre un business-plan care se intinde pana in 2015 si descrie compania drept una "deschisa la nou" si care "poate oricand sa se orienteze dupa oportunitatile din piata". Nimic nu e batut in cuie cata vreme mediul e unul efervescent.
Pachetul majoritar al MedLife, de 51%, este detinut de familia Marcu, in timp ce medicul Wargha Enayati a ramas cu 20% din CMU. "E un avantaj ca un medic sa se afle in fruntea unei institutii de acest fel. Laturile manageriala si medicala merg mana in mana. De asta, in cei 15 ani, am putut sa ne tinem la nivelul cel mai inalt, pentru ca, cunoscand si sistemul de sanatate, te aliniezi mai repede la situatia existenta." Enayati marturisea pentru BUSINESS Magazin ca ar fi fost capabil si de alte afaceri. Si totusi, nu a facut-o. "Ma gandesc ca acum trei-patru ani un baiat cumpara un teren cu cinci milioane si il vindea dupa ceva timp la pret dublu.
Si era foarte smecher", spune Enayati, aratand catre terenul intins care se intrezareste prin peretele din sticla din biroul sau. Atunci "ma gandeam ca eu am o afacere cu 500 de angajati si nu produc atata profit. Era deja lacomie", adauga medicul, completand ca, daca era pe cont propriu, s-ar fi indreptat inspre o alta afacere.
CMU a fuzionat intre timp cu Euroclinic si noua retea privata de sanatate poarta numele Regina Maria, capul incoronat care l-a adus de fapt pe Enayati in Romania, dupa ce a aparat ani la rand religia baha'i. Intrarea fondurilor de investitii este fireasca pentru ca piata serviciilor medicale private este printre putinele care au crescut cu doua cifre de la an la an, chiar si in vremuri de recesiune. Evaluata la 400 de milioane de euro anul trecut, piata e in continua crestere, iar strainii au pus de mult timp ochii pe potentialul Romaniei. Mai exact, tara noastra este a doua, dupa Polonia, care a trezit interesul investitorului suedez Medicover. In anul 1997 Medicover a inaugurat primul centru medical, incepand sa furnizeze si abonamente specifice pentru angajatii companiilor partenere. In prezent, Medicover are grija de sanatatea a peste 70.000 de abonati din 1.500 de companii.
Interesant e si faptul ca la conducerea principalelor retele de clinici private se afla, dincolo de medici, si bancheri cu experienta. Daca privim cazurile MedLife, Regina Maria si Medicover, businessurile stau in mainile unor directori care s-au format in banci: Mihail Marcu, Fady Chreih si, respectiv, Catalina Balan. "Experienta a dovedit ca cei mai multi doctori sunt rupti de realitatile economice si, totodata, ca reteta de succes pentru o afacere in zona serviciilor medicale private este combinatia la varf dintre un manager si un medic", constata Laura Voinea, directorul Mednet Marketing Research Center. Tranzactiile sunt probabile si in perioada urmatoare, insa, dupa cum reiese dintr-o analiza a BUSINESS Magazin de la finele anului trecut, fondatorii se dezlipesc cu greu de afacerea pe care au pornit-o dupa Revolutie.
Insa cresterea tot mai accentuata a pietei poate fi o provocare mult prea mare pentru unii dintre ei. Sau, dupa cum declara anterior seful Colegiului Medicilor din Romania, profesorul Vasile Astarastoae, " nu stiu cat de mult poate controla medicul si la nivel de management conducerea unei afaceri atat de mari". Astarastoae remarca faptul ca afacerea cu clinici private este, pentru fondatorul ei, "precum un copil pe care l-a crescut de mic si care acum a ajuns sanatos si pe propriile picioare". Graitoare sunt si spusele lui Enayati: "Nu vindem bere, tigari sau televizoare si nu cred ca m-as putea desprinde complet. Daca gandesc rational si emotional, m-as intoarce in Germania. Dar uman, ma leaga prea multe de tara asta, de oameni si de ce as putea sa mai fac aici". Sau cele ale lui Ilie Vonica: "In momentul in care am creat un spital cum am visat toata viata, e foarte greu sa ies din afacere. Ce sa fac altceva?".
MANA DE AJUTOR DE LA STAT
"Cand masuram piata privata, noi o masuram pe cea pur privata. Nu sunt luate in calcul datele legate de contractele cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, pentru ca nu sunt declarate de clinici", spune Laura Voinea. Lanturi precum MedLife, Gral Medical, Romar au parti importante de la CNAS, insa in alte cazuri acest segment atinge cel mult 5%, potrivit Mednet.
Contractele cu Casa Nationala sunt similare celor facute in general cu statul. Statul e un platitor mai mult sau mai putin bun, uneori platile sunt facute cu intarziere, insa, daca aparatura pe care clinicile o detin este mai complexa, nu se vor adresa acestui segment, cat timp CNAS deconteaza numai anumite plafoane, de obicei reduse in valoare. "In schimb, daca nu tintesti sa fii in top, iar in publicul-tinta se numara persoane cu venituri mai mici, Casa poate fi o optiune", spune Voinea, mentionand ca nu crede ca cineva poate face un plan de afaceri serios, luand in calcul doar contractele cu statul.
Daca varianta contractelor este mai mult sau mai putin fezabila pentru business, mana de ajutor vine prin insasi starea precara a sistemului public de sanatate. Spitalele ofera conditiile din anii '70 sau chiar mai rau in multe cazuri, iar valoarea platilor informale din sistem ajunge la 300 de milioane de euro anual, potrivit Bancii Mondiale. Intrebati de ce aleg sa se trateze intr-o clinica privata, cititorii www.businessmagazin.ro raspund diferit: unul din cinci vede conditiile din sistemul public de sanatate drept inadecvate, iar doi din cinci aleg mediul privat pentru ca nu e nevoie sa dea "atentii". 14% spun ca medicii sunt mult mai atenti cu pacientul, iar tratamentul mai eficient, in timp ce un sfert sustin ferm ca nu isi permit sa se trateze intr-o astfel de unitate.
Anul 2011 a adus insa introducerea coplatii in sistemul sanitar. O alta veste buna pentru mediul privat. Chiar daca in acest caz coplatile nu sunt la nivelul tarifelor de la clinicile private, pacientii vor apela cu mai multa grija la un serviciu care nu este integral gratuit si vor evita prezentarile nejustificate, sustin oficialii Regina Maria. "Asta ar putea reduce cererea si implicit cozile de pe culoarele spitalelor de stat, iar acolo unde platile informale nu sunt cerute explicit, ci doar subintelese dupa prestarea serviciului, am putea asista la o diminuare a lor", spune Fady Chreih. In viziunea sa, coplata va avea un triplu efect benefic asupra mediului privat: va creste cererea pentru ca un pacient care va incepe sa plateasca si in sistemul public va dori sa beneficieze de aceleasi standarde de calitate ca in privat; apoi clinicile private vor fi mai interesate sa contracteze servicii de consultatii medicale cu Casa de Asigurari in conditii de coplata similare celor de la stat; in al treilea rand, acolo unde vor scadea platile informale, vor scadea implicit si veniturile nete la nivelul cadrelor medicale, asa ca medicii vor fi la randul lor mai interesati sa lucreze in domeniul privat.
"Sunt companii care se axeaza mai mult pe segmentul de corporate, dar si altii care tintesc doar clienti individuali. Ar fi bine sa existe un echilibru, cat timp clientul corporate e foarte diferit de cel individual, deci si ofertele sunt foarte diferite", explica Laura Voinea. Strategia fiecarui operator e cea care va decide daca echilibrul intre banii privati si cei publici este sau nu cea mai buna varianta pentru cresterea afacerilor.
GATA CU CLINICILE, ACUM CONSTRUIM SPITALE
"Asteptam un spital adevarat, sa vedem daca chiar exista unul, dar au aparut intre timp si variante de spital", spune Lacramioara Laura Voinea, managing director al Mednet Marketing Research Center. Cea mai recenta inaugurare este cea a Sanador, care a construit langa Piata Victoriei o unitate spitaliceasca de mari dimensiuni. Noul spital Sanador, care asigura tratament inclusiv pentru situatiile de urgenta, a fost dezvoltat in urma unei investitii de 40 de milioane de euro. Cu o suprafata totala de 18.000 mp si o capacitate de 290 de paturi, spitalul dispune de noi tehnologii si acopera specialitati pe care s-a marsat mai putin pana acum. "Din dorinta de a oferi totul din punct de vedere medical pacientilor si cu un efort sustinut de peste doi ani, am deschis spitalul Sanador care cuprinde toate specialitatile medicale si chirurgicale, fiind singular, din acest punct de vedere, pe piata de profil", spunea, in cadrul conferintei de presa de luna trecuta, doctorul Doris Andronescu, director general. Departamente precum cel de cardiologie interventionala, in cadrul caruia functioneaza laboratoare de cateterism si electrofiziologie, nu sunt tocmai frecvente in sistemul privat, si la fel se intampla si in sfera salilor de operatie, terapie intensiva, neonatologie si a primirilor de urgente pentru adulti si copii.
"Nu cunosc inca oferta Sanador, insa pana acum nimeni nu are o sectie ATI adevarata, necesara mentinerii functiilor vitale", spune Laura Voinea. "Motivul: costa foarte mult. De aceea, pentru probleme grave, se apeleaza tot la sistemul public si se urmaresc specialitatile medicale generatoare de profit." "E o etapa normala in evolutia pietei. Cine ar fi fost nebun sa investeasca sute de milioane intr-un spital si sa nu stie care va fi recuperarea investitiei?", se intreaba acum Laura Voinea. De aceea, piata este in curs de maturizare si inca se urmaresc activitati in zone precum obstetrica-ginecologie, nasteri si chirurgie plastica. Piata spitalelor este inca foarte mica si de abia acum incepe sa fie cuantificabila.
In cazul MedLife, in afara de proiectele deja anuntate, care vizeaza deschiderea a doua spitale mono-specialitate de dimensiuni mari, unul de pediatrie in zona Baneasa si un alt spital in zona Obor, precum si a unui spital generalist in Brasov, in 2011, oficialii vor investi semnificativ in achizitii la nivel local, in deschiderea unor noi centre medicale si in extinderea retelei proprii de farmacii. De asemenea, in prima parte a acestui an, vor deschide o noua clinica in Bucuresti si vor anunta noi preluari la nivel local, prima din aceasta serie fiind tranzactia din Arad, in urma careia MedLife a preluat 55% din Grupul Medical Genesys, care cuprinde un spital de mari dimensiuni, o clinica si un ambulatoriu.
Cat despre 2012, MedLife se va concentra pe deschiderea unui al treilea spital in Bucuresti, o unitate multidisciplinara de mari dimensiuni, cu management strain. MedLife a avut in 2010 afaceri de 40 de milioane de euro si detine opt hiperclinici si doua spitale in Bucuresti si in tara. Cel putin un milion de pacienti au trecut prin MedLife anul trecut, numarul abonatilor corporate ai MedLife fiind de 155.000 - angajati ai celor 3.000 de companii care au apelat la serviciile medicale ale unitatilor sale. Abonamentele corporate reprezinta aproximativ 30% din totalul cifrei de afaceri a MedLife.
Operatorul de servicii medicale private Centrul Medical Unirea, aflat acum in proces de rebranding, are in plan investitii de peste 30 milioane de euro in perioada 2011-2012, suma care va fi directionata atat spre spitale, cat si spre deschiderea de noi clinici. "La sfarsitul anului am finalizat fuziunea cu Euroclinic, primul spital privat din Romania, initiind astfel o fuziune care creeaza cea mai mare retea privata de sanatate", dupa cum spune Fady Chreih, directorul executiv al Regina Maria . In 2010, CMU a deschis prima policlinica din zona Moldovei, care a devenit ulterior Campusul Medical Bacau si Spitalul Dorobanti din Bucuresti. Pentru acest an oficialii vizeaza deschiderea de alte policlinici precum Policlinica Lujerului si Policlinica Sun Plaza, insa si spitale in Bucuresti si tara. Deja au fost anuntate investitii atat in Bucuresti - un spital si doua policlinici -, cat si in restul tarii, mai exact doua spitale. Per total, Regina Maria insumeaza 18 policlinici, dintre care 12 se afla in Bucuresti.
Medicover continua planul de extindere anuntat atat prin continuarea investitiilor in primul spital din Bucuresti, care va fi inaugurat in aceasta toamna, cat si prin continuarea proiectului de constructie pentru al doilea spital, programat in anul 2013. Cel din urma va fi, dupa cum spune Catalina Balan, directorul general al Medicover, "cel mai mare spital privat din Romania". Argumentul este logic: reducand oferta de servicii posibile in sistemul public, prin scaderea capacitatilor de furnizare, automat furnizorii privati vor incerca sa ofere alternative. In mod traditional, Medicover si-a concentrat activitatea pe clientii corporate, in sfera serviciilor de medicina a muncii.
Oricum, anii 2009 si 2010 au reprezentat o provocare pentru toti jucatorii prezenti in piata, pe seama cresterii concurentei in oferta de servicii medicale private si a dificultatilor in plan economic care au lovit atat companiile, cat si clientii individuali. Pentru anul acesta, grupul Medicover, ce include, pe langa lantul de centre medicale, si laboratoarele Synevo, estimeaza ca va finaliza anul cu o cifra de afaceri de 32-35 de milioane de euro, in crestere cu 22% fata de anul 2010. Medicover detine o retea de 11 clinici, dintre care patru sunt in Bucuresti, si va investi cumulat in cele doua spitale cel putin 60 de milioane de euro. Numarul total de abonati este 70.000 din totalul de 100.000 de pacienti tratati anual.
Cei de la Gral Medical aloca un milion de euro pentru deschiderea unor unitati specializate in servicii de nisa in provincie si pentru modernizarea clinicilor existente. Totodata, catre sfarsitul anului, sotii Serban spera sa demareze constructia spitalului din apropierea pietei Alba Iulia din Capitala. Investitii pentru 2011 si 2012 de aproximativ 20 de milioane de euro estimeaza si oficialii Romar . In schimb, Medsana, filiala locala a Athens Medical Center (Grecia) si Asklepios Cliniken (Germania), isi propune sa implementeze investitiile pana acum inghetate. Vassilis Chaniotis, directorul general al Centrului Medical Medsana, si-a propus deschiderea unei clinici de pediatrie, extinderea laboratorului de analize si investigatii medicale, doua noi centre de investigatii in Bucuresti, precum si reluarea proiectului de constructie a spitalului de 200 de paturi.
Din 2004 Medcenter si-a dezvoltat constant reteaua de centre medicale si laboratoare prin noi deschideri sau dezvoltarea punctelor existente, ajungand in prezent la 43 de puncte proprii. Medcenter administreaza un portofoliu de peste 600 companii client, in jur de 50.000 de abonamente private de sanatate si peste 70. 000 de pacienti lunar.
Si Polisano vrea mai mult in urmatorii ani, iar sibianul Ilie Vonica vrea sa bifeze doua spitale, in Sibiu si Bucuresti. "E imposibil ca in cinci ani sa avem spitale la nivelul celor din Viena, dar putem sa facem unele mai mici, concentrate pe anumite specialitati si sa-i aducem pe vienezi la noi", explica Vonica. "Posibilitatile de dezvoltare sunt multiple. Cu siguranta suntem intr-o faza de dezvoltare puternica a pietei serviciilor medicale private", concluzioneaza Fady Chreih, directorul Regina Maria. Sectorul are un potential de cateva miliarde de euro si inca e loc de crestere. Totusi, Chreih distinge zone in care piata este deja la maturitate, precum stomatologie, laboratoare sau servicii de policlinica, altele care se apropie de maturitate, precum imagistica, iar altele in plina expansiune, cel mai bun exemplu fiind spitalele private.
"Cu siguranta, nu este o piata usoara in conditiile unui context macroeconomic instabil", mai spune Chreih. Sutele de milioane de euro care urmeaza a fi investite sunt insa dovada ca lozul are sanse foarte mari sa fie castigator.
SURSA: Business Magazin
Privita prin ochii Laurei Voinea, piata serviciilor medicale este acum un copil care incepe sa se maturizeze. Firma de cercetare pe care a preluat-o la inceputul anilor 2000 intra pe o piata in care statisticile lipseau cu desavarsire. "Nu era deloc o piata matura, nu existau informatii, niciuna din decizii nu era fundamentata si clinicile mergeau foarte mult dupa feeling." Din nevoia clientilor, care aveau atunci cel mult doua unitati de tratament, si acelea strict in Bucuresti, au pornit primele studii in sfera serviciilor medicale private. Au trecut numai sapte ani, timp in care marile lanturi au depasit granitele Bucurestiului si se lupta sa acapareze cat mai mult din orasele tarii.
MEDICUL-ANTREPRENOR
Dintre cele mai mari clinici private cu activitate in Romania, majoritatea au pornit drept afaceri de familie, pornite de regula de un medic. In cazurile MedLife, Regina Maria, Sanador, Gral Medical sau Polisano, povestea e similara. Medicul Mihaela Cristescu a deschis povestea MedLife in 1996, cand a parasit policlinica Titan din Capitala, si, din pasiunea pe care o avea pentru copii, a pus bazele primei clinici alaturi de alti trei fosti colegi din facultate. La acea vreme, clinica avea patru specialitati medicale: pediatrie, obstetrica-ginecologie, oftalmologie si medicina interna. Trei ani mai tarziu a fost infiintat primul laborator de analize MedLife, iar dezvoltarea in adevaratul sens al cuvantului a inceput din 2004, sub conducerea fiului ei, Mihail Marcu.
Dupa acelasi sablon, inceputul Centrului Medical Unirea a fost un cabinet de cardiologie deschis de medicul german Wargha Enayati, absolvent de medicina in Romania. Fondatorul CMU, devenita acum Regina Maria, a deschis un cabinet in Piata Unirii in 1995. Anul urmator a insemnat introducerea conceptului de abonamente medicale care cuprindeau la acea vreme servicii de la medicina a muncii, de familie, medicina primara, servicii prespitalicesti, tratamente in ambulatoriu pana la sisteme de urgenta si spitalizare. Abia in 1999 avea sa fie inaugurat oficial primul sediu cu specialitati multiple. "Daca nu venea Revolutia, as fi plecat din Romania", spunea Enayati anul trecut, mentionand ca asteptarile sale legate de potentialul tarii au inceput sa scada dupa anul 1995. Asta pentru ca banii au inceput sa conteze tot mai mult si specificul afacerilor mai putin. Mijlocul anilor '90 l-a surprins facand tranzactii in domeniul imobiliar, iar ulterior a decis sa-si deschida un cabinet in Piata Unirii din Bucuresti. "Cu imobiliarele mergea foarte bine, asa ca primul cabinet a fost mai mult o distractie. Dupa criza din '95, am insistat mai mult pe partea medicala pentru ca oferea stabilitate", declara Enayati pentru catalogul 100 Cei Mai Admirati CEO din Romania.
"Un actionariat 100% romanesc care a reusit sa mentina clinicile in top cinci companii din tara, desi este singura de acest tip." Asa vorbesc sotii Robert si Georgeta Serban despre Gral Medical, afacerea pe care au pornit-o in 2001. Gral Medical opereaza pe piata serviciilor medicale private de acum zece ani, insa a prins contur ca brand in 2006, odata cu trecerea actionariatului printr-un proces de divizare. "A fost momentul in care aripile amortite s-au deschis si s-a lansat pe piata serviciilor medicale private printr-o strategie unitara si cu o viziune noua", explica cei doi. Daca privim in trecut, actionarii au dorit sa mizeze pe invatamant la inceputul anilor 2000, insa cum spatiul disponibil reprezenta de fapt o fosta clinica intr-un liceu, si-au dat seama ca era mult mai facil sa reia fosta activitate. De aici pana la deschiderea unei retele de clinici si laboratoare nu a trecut mult timp.
Antreprenor este si Ilie Vonica. Au trecut 18 ani de cand sibianul deschidea o policlinica de obstetrica-ginecologie in orasul de pe Cibin, urmat de infiintarea unui distribuitor de medicamente zonal. Grupul Polisano este acum printre cei mai mari operatori pe piata serviciilor de sanatate, iar discretul om de afaceri a devenit cel mai bogat din Sibiu. "Eu vin din sistem, deci, fiind doctor, stiam cel mai bine care sunt lipsurile", spune Vonica. A deschis prima policlinica si previziunea i s-a confirmat imediat. Afacerile familiei Vonica au ajuns la peste 300 de milioane de euro si includ, in 2011, distribuitorul de medicamente Polisano, reteaua de farmacii Reteta, fabrica Polipharma Industries, reteaua de clinici generaliste Polisano si un spital privat la Sibiu. "Mi-am dat seama de oportunitatea serviciilor medicale private in piata si, ca orice om de afaceri, cand ai un ban nu stai pe el, ci il pui la treaba", spunea vara trecuta si Florin Andronescu, in prezent COO al retelei Sanador. Sotia lui, Doris Andronescu, incepuse din anul 2001 cu prima clinica in Piata Alba Iulia si a continuat ulterior dezvoltarea ei. "E foarte adevarat ca eu tot tranzactionand si Flanco, si Credisson am reusit sa procuram capital important ca sa investim in Sanador", explica managerul.
TRANZACTII DE ZECI DE MILIOANE DE EURO
Profitabilitatea domeniului a fost luata in vizor de investitorii externi, care nu au stat deloc pe ganduri in ultimii ani. Fondul de investitii detinut de gigantul financiar Société Générale a intrat la MedLife, preluand 36% din actiuni pentru aproximativ 20 de milioane de euro, iar Advent International, fond care detine si producatorul de medicamente Labormed, a cumparat 80% din Centrul Medical Unirea, acestea fiind cele mai importante tranzactii din anii precedenti.
"Apetitul pentru dezvoltare a crescut odata cu intrarea noului actionar in decembrie 2009. In iulie a avut deja loc o achizitie importanta, iar procesul caruia i-am acordat foarte multa atentie este in plina desfasurare", spune Dorin Preda, directorul de dezvoltare a MedLife. Preda vorbeste despre un business-plan care se intinde pana in 2015 si descrie compania drept una "deschisa la nou" si care "poate oricand sa se orienteze dupa oportunitatile din piata". Nimic nu e batut in cuie cata vreme mediul e unul efervescent.
Pachetul majoritar al MedLife, de 51%, este detinut de familia Marcu, in timp ce medicul Wargha Enayati a ramas cu 20% din CMU. "E un avantaj ca un medic sa se afle in fruntea unei institutii de acest fel. Laturile manageriala si medicala merg mana in mana. De asta, in cei 15 ani, am putut sa ne tinem la nivelul cel mai inalt, pentru ca, cunoscand si sistemul de sanatate, te aliniezi mai repede la situatia existenta." Enayati marturisea pentru BUSINESS Magazin ca ar fi fost capabil si de alte afaceri. Si totusi, nu a facut-o. "Ma gandesc ca acum trei-patru ani un baiat cumpara un teren cu cinci milioane si il vindea dupa ceva timp la pret dublu.
Si era foarte smecher", spune Enayati, aratand catre terenul intins care se intrezareste prin peretele din sticla din biroul sau. Atunci "ma gandeam ca eu am o afacere cu 500 de angajati si nu produc atata profit. Era deja lacomie", adauga medicul, completand ca, daca era pe cont propriu, s-ar fi indreptat inspre o alta afacere.
CMU a fuzionat intre timp cu Euroclinic si noua retea privata de sanatate poarta numele Regina Maria, capul incoronat care l-a adus de fapt pe Enayati in Romania, dupa ce a aparat ani la rand religia baha'i. Intrarea fondurilor de investitii este fireasca pentru ca piata serviciilor medicale private este printre putinele care au crescut cu doua cifre de la an la an, chiar si in vremuri de recesiune. Evaluata la 400 de milioane de euro anul trecut, piata e in continua crestere, iar strainii au pus de mult timp ochii pe potentialul Romaniei. Mai exact, tara noastra este a doua, dupa Polonia, care a trezit interesul investitorului suedez Medicover. In anul 1997 Medicover a inaugurat primul centru medical, incepand sa furnizeze si abonamente specifice pentru angajatii companiilor partenere. In prezent, Medicover are grija de sanatatea a peste 70.000 de abonati din 1.500 de companii.
Interesant e si faptul ca la conducerea principalelor retele de clinici private se afla, dincolo de medici, si bancheri cu experienta. Daca privim cazurile MedLife, Regina Maria si Medicover, businessurile stau in mainile unor directori care s-au format in banci: Mihail Marcu, Fady Chreih si, respectiv, Catalina Balan. "Experienta a dovedit ca cei mai multi doctori sunt rupti de realitatile economice si, totodata, ca reteta de succes pentru o afacere in zona serviciilor medicale private este combinatia la varf dintre un manager si un medic", constata Laura Voinea, directorul Mednet Marketing Research Center. Tranzactiile sunt probabile si in perioada urmatoare, insa, dupa cum reiese dintr-o analiza a BUSINESS Magazin de la finele anului trecut, fondatorii se dezlipesc cu greu de afacerea pe care au pornit-o dupa Revolutie.
Insa cresterea tot mai accentuata a pietei poate fi o provocare mult prea mare pentru unii dintre ei. Sau, dupa cum declara anterior seful Colegiului Medicilor din Romania, profesorul Vasile Astarastoae, " nu stiu cat de mult poate controla medicul si la nivel de management conducerea unei afaceri atat de mari". Astarastoae remarca faptul ca afacerea cu clinici private este, pentru fondatorul ei, "precum un copil pe care l-a crescut de mic si care acum a ajuns sanatos si pe propriile picioare". Graitoare sunt si spusele lui Enayati: "Nu vindem bere, tigari sau televizoare si nu cred ca m-as putea desprinde complet. Daca gandesc rational si emotional, m-as intoarce in Germania. Dar uman, ma leaga prea multe de tara asta, de oameni si de ce as putea sa mai fac aici". Sau cele ale lui Ilie Vonica: "In momentul in care am creat un spital cum am visat toata viata, e foarte greu sa ies din afacere. Ce sa fac altceva?".
MANA DE AJUTOR DE LA STAT
"Cand masuram piata privata, noi o masuram pe cea pur privata. Nu sunt luate in calcul datele legate de contractele cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, pentru ca nu sunt declarate de clinici", spune Laura Voinea. Lanturi precum MedLife, Gral Medical, Romar au parti importante de la CNAS, insa in alte cazuri acest segment atinge cel mult 5%, potrivit Mednet.
Contractele cu Casa Nationala sunt similare celor facute in general cu statul. Statul e un platitor mai mult sau mai putin bun, uneori platile sunt facute cu intarziere, insa, daca aparatura pe care clinicile o detin este mai complexa, nu se vor adresa acestui segment, cat timp CNAS deconteaza numai anumite plafoane, de obicei reduse in valoare. "In schimb, daca nu tintesti sa fii in top, iar in publicul-tinta se numara persoane cu venituri mai mici, Casa poate fi o optiune", spune Voinea, mentionand ca nu crede ca cineva poate face un plan de afaceri serios, luand in calcul doar contractele cu statul.
Daca varianta contractelor este mai mult sau mai putin fezabila pentru business, mana de ajutor vine prin insasi starea precara a sistemului public de sanatate. Spitalele ofera conditiile din anii '70 sau chiar mai rau in multe cazuri, iar valoarea platilor informale din sistem ajunge la 300 de milioane de euro anual, potrivit Bancii Mondiale. Intrebati de ce aleg sa se trateze intr-o clinica privata, cititorii www.businessmagazin.ro raspund diferit: unul din cinci vede conditiile din sistemul public de sanatate drept inadecvate, iar doi din cinci aleg mediul privat pentru ca nu e nevoie sa dea "atentii". 14% spun ca medicii sunt mult mai atenti cu pacientul, iar tratamentul mai eficient, in timp ce un sfert sustin ferm ca nu isi permit sa se trateze intr-o astfel de unitate.
Anul 2011 a adus insa introducerea coplatii in sistemul sanitar. O alta veste buna pentru mediul privat. Chiar daca in acest caz coplatile nu sunt la nivelul tarifelor de la clinicile private, pacientii vor apela cu mai multa grija la un serviciu care nu este integral gratuit si vor evita prezentarile nejustificate, sustin oficialii Regina Maria. "Asta ar putea reduce cererea si implicit cozile de pe culoarele spitalelor de stat, iar acolo unde platile informale nu sunt cerute explicit, ci doar subintelese dupa prestarea serviciului, am putea asista la o diminuare a lor", spune Fady Chreih. In viziunea sa, coplata va avea un triplu efect benefic asupra mediului privat: va creste cererea pentru ca un pacient care va incepe sa plateasca si in sistemul public va dori sa beneficieze de aceleasi standarde de calitate ca in privat; apoi clinicile private vor fi mai interesate sa contracteze servicii de consultatii medicale cu Casa de Asigurari in conditii de coplata similare celor de la stat; in al treilea rand, acolo unde vor scadea platile informale, vor scadea implicit si veniturile nete la nivelul cadrelor medicale, asa ca medicii vor fi la randul lor mai interesati sa lucreze in domeniul privat.
"Sunt companii care se axeaza mai mult pe segmentul de corporate, dar si altii care tintesc doar clienti individuali. Ar fi bine sa existe un echilibru, cat timp clientul corporate e foarte diferit de cel individual, deci si ofertele sunt foarte diferite", explica Laura Voinea. Strategia fiecarui operator e cea care va decide daca echilibrul intre banii privati si cei publici este sau nu cea mai buna varianta pentru cresterea afacerilor.
GATA CU CLINICILE, ACUM CONSTRUIM SPITALE
"Asteptam un spital adevarat, sa vedem daca chiar exista unul, dar au aparut intre timp si variante de spital", spune Lacramioara Laura Voinea, managing director al Mednet Marketing Research Center. Cea mai recenta inaugurare este cea a Sanador, care a construit langa Piata Victoriei o unitate spitaliceasca de mari dimensiuni. Noul spital Sanador, care asigura tratament inclusiv pentru situatiile de urgenta, a fost dezvoltat in urma unei investitii de 40 de milioane de euro. Cu o suprafata totala de 18.000 mp si o capacitate de 290 de paturi, spitalul dispune de noi tehnologii si acopera specialitati pe care s-a marsat mai putin pana acum. "Din dorinta de a oferi totul din punct de vedere medical pacientilor si cu un efort sustinut de peste doi ani, am deschis spitalul Sanador care cuprinde toate specialitatile medicale si chirurgicale, fiind singular, din acest punct de vedere, pe piata de profil", spunea, in cadrul conferintei de presa de luna trecuta, doctorul Doris Andronescu, director general. Departamente precum cel de cardiologie interventionala, in cadrul caruia functioneaza laboratoare de cateterism si electrofiziologie, nu sunt tocmai frecvente in sistemul privat, si la fel se intampla si in sfera salilor de operatie, terapie intensiva, neonatologie si a primirilor de urgente pentru adulti si copii.
"Nu cunosc inca oferta Sanador, insa pana acum nimeni nu are o sectie ATI adevarata, necesara mentinerii functiilor vitale", spune Laura Voinea. "Motivul: costa foarte mult. De aceea, pentru probleme grave, se apeleaza tot la sistemul public si se urmaresc specialitatile medicale generatoare de profit." "E o etapa normala in evolutia pietei. Cine ar fi fost nebun sa investeasca sute de milioane intr-un spital si sa nu stie care va fi recuperarea investitiei?", se intreaba acum Laura Voinea. De aceea, piata este in curs de maturizare si inca se urmaresc activitati in zone precum obstetrica-ginecologie, nasteri si chirurgie plastica. Piata spitalelor este inca foarte mica si de abia acum incepe sa fie cuantificabila.
In cazul MedLife, in afara de proiectele deja anuntate, care vizeaza deschiderea a doua spitale mono-specialitate de dimensiuni mari, unul de pediatrie in zona Baneasa si un alt spital in zona Obor, precum si a unui spital generalist in Brasov, in 2011, oficialii vor investi semnificativ in achizitii la nivel local, in deschiderea unor noi centre medicale si in extinderea retelei proprii de farmacii. De asemenea, in prima parte a acestui an, vor deschide o noua clinica in Bucuresti si vor anunta noi preluari la nivel local, prima din aceasta serie fiind tranzactia din Arad, in urma careia MedLife a preluat 55% din Grupul Medical Genesys, care cuprinde un spital de mari dimensiuni, o clinica si un ambulatoriu.
Cat despre 2012, MedLife se va concentra pe deschiderea unui al treilea spital in Bucuresti, o unitate multidisciplinara de mari dimensiuni, cu management strain. MedLife a avut in 2010 afaceri de 40 de milioane de euro si detine opt hiperclinici si doua spitale in Bucuresti si in tara. Cel putin un milion de pacienti au trecut prin MedLife anul trecut, numarul abonatilor corporate ai MedLife fiind de 155.000 - angajati ai celor 3.000 de companii care au apelat la serviciile medicale ale unitatilor sale. Abonamentele corporate reprezinta aproximativ 30% din totalul cifrei de afaceri a MedLife.
Operatorul de servicii medicale private Centrul Medical Unirea, aflat acum in proces de rebranding, are in plan investitii de peste 30 milioane de euro in perioada 2011-2012, suma care va fi directionata atat spre spitale, cat si spre deschiderea de noi clinici. "La sfarsitul anului am finalizat fuziunea cu Euroclinic, primul spital privat din Romania, initiind astfel o fuziune care creeaza cea mai mare retea privata de sanatate", dupa cum spune Fady Chreih, directorul executiv al Regina Maria . In 2010, CMU a deschis prima policlinica din zona Moldovei, care a devenit ulterior Campusul Medical Bacau si Spitalul Dorobanti din Bucuresti. Pentru acest an oficialii vizeaza deschiderea de alte policlinici precum Policlinica Lujerului si Policlinica Sun Plaza, insa si spitale in Bucuresti si tara. Deja au fost anuntate investitii atat in Bucuresti - un spital si doua policlinici -, cat si in restul tarii, mai exact doua spitale. Per total, Regina Maria insumeaza 18 policlinici, dintre care 12 se afla in Bucuresti.
Medicover continua planul de extindere anuntat atat prin continuarea investitiilor in primul spital din Bucuresti, care va fi inaugurat in aceasta toamna, cat si prin continuarea proiectului de constructie pentru al doilea spital, programat in anul 2013. Cel din urma va fi, dupa cum spune Catalina Balan, directorul general al Medicover, "cel mai mare spital privat din Romania". Argumentul este logic: reducand oferta de servicii posibile in sistemul public, prin scaderea capacitatilor de furnizare, automat furnizorii privati vor incerca sa ofere alternative. In mod traditional, Medicover si-a concentrat activitatea pe clientii corporate, in sfera serviciilor de medicina a muncii.
Oricum, anii 2009 si 2010 au reprezentat o provocare pentru toti jucatorii prezenti in piata, pe seama cresterii concurentei in oferta de servicii medicale private si a dificultatilor in plan economic care au lovit atat companiile, cat si clientii individuali. Pentru anul acesta, grupul Medicover, ce include, pe langa lantul de centre medicale, si laboratoarele Synevo, estimeaza ca va finaliza anul cu o cifra de afaceri de 32-35 de milioane de euro, in crestere cu 22% fata de anul 2010. Medicover detine o retea de 11 clinici, dintre care patru sunt in Bucuresti, si va investi cumulat in cele doua spitale cel putin 60 de milioane de euro. Numarul total de abonati este 70.000 din totalul de 100.000 de pacienti tratati anual.
Cei de la Gral Medical aloca un milion de euro pentru deschiderea unor unitati specializate in servicii de nisa in provincie si pentru modernizarea clinicilor existente. Totodata, catre sfarsitul anului, sotii Serban spera sa demareze constructia spitalului din apropierea pietei Alba Iulia din Capitala. Investitii pentru 2011 si 2012 de aproximativ 20 de milioane de euro estimeaza si oficialii Romar . In schimb, Medsana, filiala locala a Athens Medical Center (Grecia) si Asklepios Cliniken (Germania), isi propune sa implementeze investitiile pana acum inghetate. Vassilis Chaniotis, directorul general al Centrului Medical Medsana, si-a propus deschiderea unei clinici de pediatrie, extinderea laboratorului de analize si investigatii medicale, doua noi centre de investigatii in Bucuresti, precum si reluarea proiectului de constructie a spitalului de 200 de paturi.
Din 2004 Medcenter si-a dezvoltat constant reteaua de centre medicale si laboratoare prin noi deschideri sau dezvoltarea punctelor existente, ajungand in prezent la 43 de puncte proprii. Medcenter administreaza un portofoliu de peste 600 companii client, in jur de 50.000 de abonamente private de sanatate si peste 70. 000 de pacienti lunar.
Si Polisano vrea mai mult in urmatorii ani, iar sibianul Ilie Vonica vrea sa bifeze doua spitale, in Sibiu si Bucuresti. "E imposibil ca in cinci ani sa avem spitale la nivelul celor din Viena, dar putem sa facem unele mai mici, concentrate pe anumite specialitati si sa-i aducem pe vienezi la noi", explica Vonica. "Posibilitatile de dezvoltare sunt multiple. Cu siguranta suntem intr-o faza de dezvoltare puternica a pietei serviciilor medicale private", concluzioneaza Fady Chreih, directorul Regina Maria. Sectorul are un potential de cateva miliarde de euro si inca e loc de crestere. Totusi, Chreih distinge zone in care piata este deja la maturitate, precum stomatologie, laboratoare sau servicii de policlinica, altele care se apropie de maturitate, precum imagistica, iar altele in plina expansiune, cel mai bun exemplu fiind spitalele private.
"Cu siguranta, nu este o piata usoara in conditiile unui context macroeconomic instabil", mai spune Chreih. Sutele de milioane de euro care urmeaza a fi investite sunt insa dovada ca lozul are sanse foarte mari sa fie castigator.
SURSA: Business Magazin
Vezi alte articole:
