PRESA
Serviciile medicale private trec de 500 milioane de euro
[18.01.2011]
Daca previziunile de crestere a pietei serviciilor medicale in 2010 indica o valoare de peste 500 milioane de euro, anul 2012 se anunta inca si mai benefic: 650 de milioane de euro, ceea ce inseamna un avans de 30%. In acest ritm, in numai cativa ani, s-ar ajunge la cateva miliarde de euro, adica in zona potentialului estimat al pietei. Cei mai multi dintre managerii marilor companii din domeniu prognozeaza pentru acest an cresteri de pana la 20% ale afacerilor, o contributie importanta urmand a avea introducerea coplatii in unitatile de stat.
Este de asteptat ca in 2011 sa fim martorii unei concentrari a pietei, mai ales prin preluarea unor companii mai mici din piata de catre marii jucatori. De asemenea, se remarca dezvoltarea, in paralel, atat a unitatilor "supraspecializate", cat si a spitalelor generaliste. "In unele domenii - stomatologie, laboratoare, serviciile de policlinica - piata a ajuns deja la maturitate. Altele, cum este imagistica, se apropie de acea zona. In fine, exista segmente aflate in plina expansiune, cel mai bun exemplu fiind spitalele private", rezuma Fady Chreih, director executiv la Centrul Medical Unirea (CMU), companie care administreaza cinci spitale si are planuri de extindere, in continuare, la acest capitol. MedLife are deja un spital si va mai deschide doua in curand. Totodata, sunt in pregatire doua spitale Medicover, iar spitalul Sanador va fi inaugurat in cateva saptamani, fiind deja achizitionate, potrivit Madalinei Buculei, directorul de vanzari al companiei, echipamente precum "un angiograf Siemens, o consola de electrofiziologie, un computer tomograf cu 64 de slice-uri, radiologie radioscopie digitala, litotriptor etc.".
20 de spitale private la finele lui 2012
Iar acestea sunt numai planurile a patru companii din piata. "La sfarsitul lui 2012, vom avea cel putin 20 de spitale private in Romania, iar principalii jucatori vor avea retele de peste 15-20 de unitati de ambulatoriu", anticipeaza Cristian Sas, chief operating officer La Anima. In opinia lui Vassilis Chaniotis, directorul general al Centrului Medical Medsana, aceasta crestere ar putea insemna ca "in anii urmatori, serviciile medicale private vor avea o pondere de aproximativ 30% in totalul serviciilor medicale accesate de populatie, in prezent procentajul fiind de circa 10%".
In tot acest proces de dezvoltare a pietei serviciilor medicale private, fondurile de la CNAS au rolul lor, in special prin dirijarea catre furnizorii privati a pacientilor cu venituri sub medie. Inexplicabil, insa, la CNAS nu exista o situatie centralizata a sumelor totale decontate furnizorilor privati de servicii medicale; institutia colecteaza de la casele judetene date privind serviciile medicale, fara sa stie cate dintre acestea au fost efectuate in unitati private si cate la stat. Ce-i drept, atat timp cat pacientul este asigurat, el poate beneficia de tratament in orice unitate medicala. Dar, in conditiile in care fondurile unitatilor de stat sunt limitate, nu poate decat sa surprinda faptul ca autoritatile nu sunt interesate de ponderile sectoarelor privat si de stat in bugetul asigurarilor de sanatate.
La concurenta cu Occidentul
Concret, in functie de strategia fiecarei companii, serviciile decontate de CNAS pot reprezenta de la 3% la 20% din cifra de afaceri a unei clinici medicale. La CMU se pot efectua anumite investigatii care sunt decontate de CNAS, cele mai solicitate fiind cele de imagistica, chirurgie, dar si o serie de servicii furnizate de maternitatea Regina Maria. Astfel, valoarea contractului incheiat intre CMU si CAS Bucuresti pentru servicii de spital a fost, in 2010, de circa 580.000 de euro.
La MedLife, contractele cu CNAS reprezinta sub 8% din venituri, mai putin de 5% dintre pacienti apeland la serviciile companiei prin acest sistem. In Bucuresti, MedLife a avut anul trecut cel mai mare contract privat cu casa de asigurari de sanatate pentru servicii de spital, in valoare de aproape un milion de euro.
La Anima, lant de clinici inaugurat acum 5 luni, acest tip de contract reprezinta 3% din cifra de afaceri, dar Cristian Sas spune ca "se lucreaza la extinderea acestui parteneriat si speram ca, pe termen lung, aceasta linie de business sa genereze aproximativ 20% din cifra de afaceri". La Sanador, contractul cu CNAS aduce 15% din venituri: anul trecut, 8.700 de pacienti au beneficiat de tratament gratie acestui contract.
Pentru pacienti, toate aceste cifre se traduc prin servicii medicale bune, datorita atat medicilor mai bine pregatiti prin trainingul organizat de companii, cat si accesul la tehnologia moderna. De exemplu, MedLife investeste 3-5 milioane euro pe an in echipamente medicale si retehnologizarea clinicilor mai vechi. Iar Synevo a investit, in ultimii doi ani, 13 milioane de euro, din care zece milioane in construirea Laboratorului Central Regional din Bucuresti, care va deservi si Bulgaria si Republica Moldova.
In aceste conditii, de ce auzim tot mai des de pacienti care au plecat in strainatate pentru a se trata, nemultumiti de conditiile si pregatirea medicilor romani?
"In urmatorii doi ani, numarul celor care pleaca pentru ca nu gasesc confortul sau serviciile de care au nevoie in tara va scadea, datorita dezvoltarii la care asistam. Dar, cu siguranta si numarul celor care doresc expertiza de top va continua sa creasca, migratia dupa serviciile medicale de top fiind o tendinta in toata lumea civilizata", explica managerul Anima. O situatie aparte, in acest context, este aceea a grupului Medicover, cu unitati medicale in 11 tari, printre care si Polonia, Germania si Ungaria.
Coplata sprijina sectorul privat
Mihai Marcu, presedintele MedLife, afirma ca echipamentele din unitatile medicale detinute de companie sunt la nivelul celor occidentale. "Un exemplu concret, care reflecta similaritatea conditiilor si a calitatii actului medical in unitatile noastre cu cele din afara, este extirparea unei tumori de sapte centrimetri de pe creierul unui copil de doi ani. Operatia era planificata initial pentru a fi realizata la Viena, insa a fost efectuata cu succes in cadrul spitalului nostru", relateaza Marcu.
Aceasta nu inseamna insa ca furnizorii de servicii medicale vor avea o misiune usoara anul acesta. Serviciile medicale pentru segmentul highend s-a oprit din cresterea consemnata in anii precedenti, in conditiile in care clasa medie a populatiei a fost mai afectata de scaderea puterii de cumparare, considera reprezentantul Medsana. Dar introducerea coplatii, care aduce o relativa restrictionare a accesului la serviciile medicale publice, ar putea reprezenta avantul de care piata privata are nevoie.
SURSA: Capital
Este de asteptat ca in 2011 sa fim martorii unei concentrari a pietei, mai ales prin preluarea unor companii mai mici din piata de catre marii jucatori. De asemenea, se remarca dezvoltarea, in paralel, atat a unitatilor "supraspecializate", cat si a spitalelor generaliste. "In unele domenii - stomatologie, laboratoare, serviciile de policlinica - piata a ajuns deja la maturitate. Altele, cum este imagistica, se apropie de acea zona. In fine, exista segmente aflate in plina expansiune, cel mai bun exemplu fiind spitalele private", rezuma Fady Chreih, director executiv la Centrul Medical Unirea (CMU), companie care administreaza cinci spitale si are planuri de extindere, in continuare, la acest capitol. MedLife are deja un spital si va mai deschide doua in curand. Totodata, sunt in pregatire doua spitale Medicover, iar spitalul Sanador va fi inaugurat in cateva saptamani, fiind deja achizitionate, potrivit Madalinei Buculei, directorul de vanzari al companiei, echipamente precum "un angiograf Siemens, o consola de electrofiziologie, un computer tomograf cu 64 de slice-uri, radiologie radioscopie digitala, litotriptor etc.".
20 de spitale private la finele lui 2012
Iar acestea sunt numai planurile a patru companii din piata. "La sfarsitul lui 2012, vom avea cel putin 20 de spitale private in Romania, iar principalii jucatori vor avea retele de peste 15-20 de unitati de ambulatoriu", anticipeaza Cristian Sas, chief operating officer La Anima. In opinia lui Vassilis Chaniotis, directorul general al Centrului Medical Medsana, aceasta crestere ar putea insemna ca "in anii urmatori, serviciile medicale private vor avea o pondere de aproximativ 30% in totalul serviciilor medicale accesate de populatie, in prezent procentajul fiind de circa 10%".
In tot acest proces de dezvoltare a pietei serviciilor medicale private, fondurile de la CNAS au rolul lor, in special prin dirijarea catre furnizorii privati a pacientilor cu venituri sub medie. Inexplicabil, insa, la CNAS nu exista o situatie centralizata a sumelor totale decontate furnizorilor privati de servicii medicale; institutia colecteaza de la casele judetene date privind serviciile medicale, fara sa stie cate dintre acestea au fost efectuate in unitati private si cate la stat. Ce-i drept, atat timp cat pacientul este asigurat, el poate beneficia de tratament in orice unitate medicala. Dar, in conditiile in care fondurile unitatilor de stat sunt limitate, nu poate decat sa surprinda faptul ca autoritatile nu sunt interesate de ponderile sectoarelor privat si de stat in bugetul asigurarilor de sanatate.
La concurenta cu Occidentul
Concret, in functie de strategia fiecarei companii, serviciile decontate de CNAS pot reprezenta de la 3% la 20% din cifra de afaceri a unei clinici medicale. La CMU se pot efectua anumite investigatii care sunt decontate de CNAS, cele mai solicitate fiind cele de imagistica, chirurgie, dar si o serie de servicii furnizate de maternitatea Regina Maria. Astfel, valoarea contractului incheiat intre CMU si CAS Bucuresti pentru servicii de spital a fost, in 2010, de circa 580.000 de euro.
La MedLife, contractele cu CNAS reprezinta sub 8% din venituri, mai putin de 5% dintre pacienti apeland la serviciile companiei prin acest sistem. In Bucuresti, MedLife a avut anul trecut cel mai mare contract privat cu casa de asigurari de sanatate pentru servicii de spital, in valoare de aproape un milion de euro.
La Anima, lant de clinici inaugurat acum 5 luni, acest tip de contract reprezinta 3% din cifra de afaceri, dar Cristian Sas spune ca "se lucreaza la extinderea acestui parteneriat si speram ca, pe termen lung, aceasta linie de business sa genereze aproximativ 20% din cifra de afaceri". La Sanador, contractul cu CNAS aduce 15% din venituri: anul trecut, 8.700 de pacienti au beneficiat de tratament gratie acestui contract.
Pentru pacienti, toate aceste cifre se traduc prin servicii medicale bune, datorita atat medicilor mai bine pregatiti prin trainingul organizat de companii, cat si accesul la tehnologia moderna. De exemplu, MedLife investeste 3-5 milioane euro pe an in echipamente medicale si retehnologizarea clinicilor mai vechi. Iar Synevo a investit, in ultimii doi ani, 13 milioane de euro, din care zece milioane in construirea Laboratorului Central Regional din Bucuresti, care va deservi si Bulgaria si Republica Moldova.
In aceste conditii, de ce auzim tot mai des de pacienti care au plecat in strainatate pentru a se trata, nemultumiti de conditiile si pregatirea medicilor romani?
"In urmatorii doi ani, numarul celor care pleaca pentru ca nu gasesc confortul sau serviciile de care au nevoie in tara va scadea, datorita dezvoltarii la care asistam. Dar, cu siguranta si numarul celor care doresc expertiza de top va continua sa creasca, migratia dupa serviciile medicale de top fiind o tendinta in toata lumea civilizata", explica managerul Anima. O situatie aparte, in acest context, este aceea a grupului Medicover, cu unitati medicale in 11 tari, printre care si Polonia, Germania si Ungaria.
Coplata sprijina sectorul privat
Mihai Marcu, presedintele MedLife, afirma ca echipamentele din unitatile medicale detinute de companie sunt la nivelul celor occidentale. "Un exemplu concret, care reflecta similaritatea conditiilor si a calitatii actului medical in unitatile noastre cu cele din afara, este extirparea unei tumori de sapte centrimetri de pe creierul unui copil de doi ani. Operatia era planificata initial pentru a fi realizata la Viena, insa a fost efectuata cu succes in cadrul spitalului nostru", relateaza Marcu.
Aceasta nu inseamna insa ca furnizorii de servicii medicale vor avea o misiune usoara anul acesta. Serviciile medicale pentru segmentul highend s-a oprit din cresterea consemnata in anii precedenti, in conditiile in care clasa medie a populatiei a fost mai afectata de scaderea puterii de cumparare, considera reprezentantul Medsana. Dar introducerea coplatii, care aduce o relativa restrictionare a accesului la serviciile medicale publice, ar putea reprezenta avantul de care piata privata are nevoie.
SURSA: Capital
Vezi alte articole:
