Alergia – de la disconfort la diagnostic si tratament

Ce este alergia si care sunt principalele tipuri de alergii?

Alergiile sunt reactii de hipersensibilitate initiate prin mecanisme imune bine definite.

O clasificare uzuala a alergiilor ia in calcul organul in suferinta: rinite, conjunctivite, astm, eczema, urticaria, alergie cu manifestari digestive etc. Din punct de vedere conceptual, lucrurile sunt mai complicate: putem vorbi de clasificari ale alergiilor in functie de mecanismul de producere, de agentii cauzali. In anumite contexte, alergia poate fi socotita o boala a intregului organism.

Care este diferenta intre alergie, intoleranta, sensibilitate?

Hipersensibilitatea, conform definitiei  Organizatiei Mondiale de Alergologie (WAO), consta in semne sau simptome reproductibile, initiate prin expunere la un stimul bine definit, tolerat de catre persoanele normale.

Alergia este o forma particulara de hipersensibilitate, produsa prin mecanisme imune.

Intoleranta consta intr-o suita de manifestari anormale, patologice, generate de deficite enzimatice sau tulburari metabolice. Clinic, se poate manifesta ca o alergie, dar substratul mecanismului este altul.

Care sunt semnele generale ale unei alergii? Cum o putem recunoaste?

Alergiile sunt boli  de multe ori fara manifestari specifice. Frecvent imbraca masca suferintei unui organ – rinita, conjunctivita, astm, eczema, manifestari digestive etc.

In general, trebuie sa ridice suspiciunea unei boli alergice, manifestari care par sa nu se mai termine: suferinta nazala (stranut, mancarime, secretii apoase, nas infundat), suferinta oculara (ochi rosii, mancarime, lacrimare), crize de sufocare repetitive, eruptii cutanate insotite de necesitatea de scarpinat, colici abdominale, varsaturi, diaree – aparent fara cauza (mai ales la copii). De asemenea, la copilul de varsta mica, infectiile respiratorii recurente sau stagnarea in greutate pot fi semnalul pentru o alergie sau pot fi asociate unei alergii.

Care sunt factorii declansatori ai unei alergii?

Pentru a dezvolta o alergie, organismul trebuie sa fi avut cel putin un contact anterior cu alergenul. Cu alte cuvinte, nu dezvoltam niciodata alergie la primul contact cu o substanta noua. Este necesara dezvoltarea unor anticorpi cu memorie care sa reactioneze la o reexpunere, dupa un mecanism foarte bine definit.

Ce grupe de varsta sunt predispuse alergiilor?

Alergiile sunt boli pe care le intalnim frecvent la copii, adolescenti, adultii tineri si de varsta medie. Mult mai rar apar la adultul varstnic, de regula in prelungirea unei alergii cu debut anterior, in alta etapa de varsta. Varstnicul dezvolta mai degraba boli si sindroame cu masca alergica sau reactii adverse medicamentoase care, frecvent nu sunt alergice in sensul medical, academic al cuvantului.

Profilul alergiilor difera in functie de varsta pacientului. Copilul mic se confrunta cu alergii alimentare, datorita bombardamentului proteic la care este expus (lapte de vaca – sa nu uitam ca si formulele de crestere au la baza acest tip de lapte, ou , carne).

La copilul cu varsta peste 2 ani apar, pe langa alergiile alimentare, si cele determinate de contactul cu alergene inhalatorii: rinite alergice, sindroame astmatiforme.

La copii situatia poate fi complicata de prezenta imunodeficientelor care, pe de o parte, se pot asocia bolilor alergice, pe de alta pot avea manifestari atribuibile bolilor alergice.

Adultii au un profil de boli alergice complicat de expunerea  profesionala la diferite alergene -brutari, florari, vopsitori,  anumite specialitati medicale, crescatori de animale etc.

Cum se pot preveni alergiile?

Preventia alergiilor este un subiect ce a generat multe discutii si este departe de a fi incheiat.

Pentru  a aborda coerent acest subiect sunt necesare  studii prospective pe cohorte de pacienti, practic studii care se pot intinde pe durata a zeci de ani  si care urmaresc evolutia unui numar foarte mare de pacienti, asupra carora au fost exercitate diferite tipuri de interventii – de evictie alimentara sau farmacologica, de diminuare a expunerii la alergen, de  consum farmacologic etc.

Ce stim in momentul actual sunt cateva lucruri importante si simple: alaptatul matern si diversificarea tardiva a alimentatiei copilului, dupa varsta de 6 luni au rol protectiv  impotriva dezvoltarii alergiilor. Introducerea tardiva in alimentatie a alimentelor intens alergogene: peste, fructe de mare, alune, nuci, fructe exotice intrate tarziu in consumul local – tip avocado, mango, papaya, scad sansa aparitiei sensibilizarilor.

Abordarea rationala  a vaccinurilor antiinfectioase – pentru majoritatea copiilor sunt suficiente vaccinurile cuprinse in schema Ministerului Sanatatii – scade rata aparitiei sensibilizarilor si bolilor alergice. O vaccinare extensiva scade intr-adevar sansa dezvoltarii de boli infectioase, boli care,  de obicei au evolutie scurta sub tratament corect si creste sansa dezvoltarii bolilor alergice, boli cronice, cu terapii cronice si posibilitatea aparitiei reactiilor adverse medicamentoase generate de incarcarea farmacologica.

O atitudine rationala este de dorit si  in ceea ce priveste igiena copilului mic.  Copilul si mediul in care traieste acesta trebuie sa fie curate, dar ingrijirea nu trebuie sa atinga  nuante maniacale. Copiii cu bolile alergice cele mai severe sunt copiii asupra carora parintii au exercitat masuri drastice de igiena.

Cum se pot diagnostica alergiile?

Diagnosticul pleaca intotdeauna de la anamneza – de la istoricul pacientului. Uneori aceasta etapa, de chestionare, poate sa fie destul de laborioasa, dar ea este intotdeauna cheia diagnosticului in bolile alergice, uneori fiind atat de sugestiva, incat restul investigatiilor sunt efectuate  mai mult pentru ”linistea” pacientului.

Confirmarea suspiciunii de boala alergica se face prin teste cutanate si/sau investigatii de laborator, in functie de varsta pacientului, de bolile  suspicionate sau asociate, de medicatia consumata.

La copilul mic, de exemplu, testarea cutanata nu aduce informatie suficenta, bolile cele mai frecvente – alergii alimentare, dermatita atopica, wheezing recurent necesita dozari din sange.

Anumite medicamente consumate in mod frecvent – antihistaminicele, antiepilepticele, medicamentele antidepresive sau cele inductoare de somn interfera semnificativ raspunsurile imune si fac inoperabila testarea cutanata.

Ce este socul anafilactic si care sunt primele masuri ce le putem lua in acest caz?

Socul anafilactic este expresia cea mai grava a unei reactii alergice. In cele mai multe cazuri, se instaleaza  rapid, in cateva minute, maxim ore, de la expunerea la alergenul incriminat. Derularea evenimentelor este extrem de rapida si, uneori, dramatica.

Manifestarea cea mai importanta este colapsul cardio-vascular, generat de eliberarea de mediatori activi la nivel vascular in cantitate mare. Acesti mediatori actioneaza si la alte nivele, generand manifestari cutanate, respiratorii, digestive, neurologice. Practic asistam la o prabusire a functiilor vitale, exprimata prin ameteala – uneori imposibilitatea de a  sta in picioare, mancarime de piele +/- leziuni cutanate, sufocare, diaree, incontinent urinara.

Scaderea brutala a tensiunii arteriale, eruptii cutanate insotite de mancarime intensa, crize de sufocare, dureri abdominale acute, insotite de greata, varsaturi, diaree sau incontinenta urinara, vertij, ameteala sunt manifestari posibile ale socului anafilactic.

Cu cat se asociaza mai multe manifestari concomitent, sansa de a avea un soc anafilactic este mai mare.

Prima masura daca suspicionam o astfel de reactie este anuntarea serviciului de urgenta 112, care dispune de profesionisti ce pot interveni rapid si  gestiona corect o astfel de situatie de criza.

Cum se pot trata alergiile? Exista si variante naturiste de tratament pentru alergii?

Un tratament corect implica un diagnostic corect. Cu cat diagnosticul este mai rapid, iar tratamentul mai precoce instituit, cu atat creste sansa unor rezultate mai bune si sunt uneori evitate consecinte pe termen lung.

In general, este de dorit ca organismul sa nu mai vina in contact cu alergenul cauzal. Acest lucru nu se poate realiza intotdeauna: daca putem sa nu mai consumam un anumit medicament sau aliment, nu putem intrerupe contactul cu anumite alergene – acarieni, mucegaiuri, polenuri, unele alergene profesionale. Sau nu dorim sa renuntam la animalul favorit.

Pentru astfel de situatii exista masuri de reducere a concentratiei de alergene in mediu si/sau posibilitatea de a efectua o desensibilizare profesionista, care sa creasca toleranta la expunere si sa diminueze sansa de aparitie a unor noi sensibilizari. Utilizarea acestor “vaccinuri terapeutice” este singura modalitate prin care se poate interveni in istoria naturala a bolii alergice, precum si in ceea ce noi numim “mars alergic.”

Terapiile adresate suprimarii manifestarilor bolilor alergice sunt multiple: antihistaminice, corticosteroizi, bronhodilatatoare etc, dar nu trebuie uitat ca ele  nu vindeca boala, ci nu o lasa sa ne produca discomfortul stiut si, in plus, sunt grevate de reactii adverse medicamentoase, mai ales  cand sunt administrate in cure lungi.

Terapiile naturiste au eficienta limitata si trebuie efectuate de catre medici cu formare adecvata. Majoritatea abordarilor naturiste nu sunt validate prin studii clinice, rezultatele sunt impredictibile si necuantificabile.

Dr. Violeta Perlea, medic primar alergologie si imunologie clinica, Centrul Medical Medsana