Ce este si de unde vine

Cancerul este o boala necrutatoare, care pune la grea incercare pe oricine se confrunta cu ea. Cum apar celulele care ajung sa ucida si cum te poti opune lor, aflam din materialul de mai jos.

Tesuturile umane sunt formate din milioane de celule, fiecare tesut avand structura si arhitectura celulara proprii. Toate celulele sunt dispuse ordonat, supunandu-se unor reguli generale care permit buna functionare a intregului, respectiv a organismului. Nu se stie de ce anume, la un moment dat, aproape ca din senin, una dintre celule sau un grup de celule isi modifica structura si arhitectura, se inmultesc necontrolat si formeaza tumori.

Benign sau malign
Anumite celule razvratite cresc doar in locul in care si-au facut aparitia, formand tumorile benigne, nepericuloase , insa altele sunt maligne, se divid haotic si fara limita, agreseaza celulele normale din jur si se raspandesc (formand metastaze) la distanta de tesutul de origine. Acestea sunt celulele cancerigene, iar boala provocata de ele, adica rezultatul multiplicarii lor dezordonate si nelimitate, este cancerul.

Mutatiile genetice sunt vinovate
Genele, elemente biologice localizate in cromozomi care determina transmiterea si manifestarea unor caractere ereditare, joaca un rol-cheie in toate cancerele. Celulele din corp mor si sunt inlocuite in permanenta de altele noi, produse dupa modelul celor vechi. Cand se produce o eroare in copierea materialului genetic, are loc o mutatie genetica. Exista doua categorii principale de mutatii genetice:
• mutatii mostenite, transmise de la o generatie la alta, responsabile pentru 5-10% din cazurile de cancer-cancerul pur genetic
• mutatii dobandite in cursul vietii – au diverse cauze, sunt rezultatul stilului de viata, mai exact al obiceiurilor daunatoare si pot fi declansate de agenti agresivi precum toxinele din fumul de tigara, razele UV sau anumite virusuri (HPV in cancerul de col uterin, virusul hepatitei C in cancerul hepatic). Asadar, fumatul, expunerea in exces la poluare ori radiatii solare, sexul neprotejat, dieta nesanatoasa, supraalimentarea cresc riscul de cancer. Cancerul produs se acest tip de mutatii, denumit cancer spontan sau sporadic, este mult mai frecvent decat cel mostenit genetic.

Riscuri mai mari in familie
Persoanele cu rude de gradul I bolnave de cancer au un risc mai mare de a se confrunta cu o afectiune maligna, nu neaparat aceeasi. Spre exemplu, daca unul din parinti sufera de cancer de laringe, copiii sunt expusi riscului de a dezvolta o forma de cancer oral. Stilul de viata sanatos si mediul in care traiesti diminueaza simtitor riscurile; asadar, se impune renuntarea la obiceiurile daunatoare, iar monitorizarea prin analize repetate este esentiala in diagnosticul precoce al bolii.

Sfatul medicului

Sanatatea corpului nu este separata de sanatatea emotionala. Stresul si gandirea negativa contribuie intr-o proportie mare la declansarea cancerului. Hormonii de stres, precum cortizolul si arenalina, sunt folositi de corp in caz de pericol iminent. Ei produc rapid energie. Cand acesti hormoni se afla la cote ridicate pe termen lung, din cauza stresului emotional si fizic constant, ei duc la inflamarea celulara, principala cauza a tuturor bolilor cronice degenerative, inclusiv a cancerului. Gandirea negativa, care inglobeaza frica, manie, resentimente, suparare, convingerile negative despre viata, tiparele emotionale negative, lipsa placerii si a bucuriei, creeaza un climat nefavorabil sanatatii tale si predispune la boli. Iar cancerul este una dintre ele.

Lorena Luchian,
psiholog si sofrolog,
Centrul Medical Medsana

Sursa: revista Sanatatea de azi