Quick Access
Medsana Noutăți

Alergiile la medicamente uzuale – tot mai frecvente!

Specialistul alergolog Medsana subliniază incidența tot mai ridicată a alergiilor la două clase de medicamente foarte utilizate de populație și indică alternativele sigure pentru tratarea pacienților afectați.

 

În teorie, conform statisticilor publicate de World Allergy Organization, alergiile la medicamente sunt destul de rar întâlnite în populația globală, reprezentând mai puțin de 10% din totalul ADRs („adverse drug reaction” – reacții adverse la medicamente); acestea din urmă, la rândul lor, sunt întâlnite la 3-6% din totalul pacienților care necesită internare în spitale, la 10-15% dintre pacienții deja internați și până la 25% dintre cei aflați în îngrijire ambulatorie. 

Dar aceste cifre se referă la incidența alergiilor produse de toate tipurile de medicamente în populația la nivel global. Însă în practică, în România, „au devenit tot mai frecvente alergiile la două clase de medicamente foarte utilizate: antiinflamatoarele nesteroidiene și antibioticele din categoriile penicilinelor și cefalosporinelor”, trage un semnal de alarmă doamna DR. BRÎNDUȘA PETRUȚESCU, Medic Primar Alergologie și Imunologie Clinică.

 

Tipuri de alergii medicamentoase după viteza de instalare

Conform specialistului MEDSANA, aceste două clase de medicamente provoacă mai mult de 80% dintre alergiile medicamentoase și este greu de stabilit care produce o incidență mai mare pe fondul utilizării foarte frecvente a ambelor clase de medicamente în schemele de tratament sau în ușurarea diverselor simptome de disconfort din viața cotidiană.

„Totuși, cred că antiinflamatoarele nesteroidiene – adică banala aspirină, ibuprofen, algocalmin – au potențial foarte mare să fie pe primul loc pentru că se eliberează și fără rețetă. Plus că sunt persoane care iau lunar sau chiar săptămânal un ibuprofen ori un algocalmin la orice durere și, din păcate, prin administrarea aceasta frecventă, intermitentă, crește riscul de apariție a alergiilor medicamentoase”, explică medicul alergolog.

În funcție de viteza de reacție a organismului, există două tipuri mari de alergii medicamentoase: imediate și întârziate. Din fericire – și asta pentru că sunt mai puțin grave – cele din a doua categorie sunt mai frecvente. Nu apar de la prima doză, ci după mai multe administrări ale medicamentului respectiv, și nu pot evolua spre anafilaxie. Însă pot fi trenante pentru starea de rău și devin repetitive – apar de fiecare dată când este inclus medicamentul în schema de tratament, scăzând calitatea vieții pacientului.

Gravitatea este apanajul alergiilor imediate, care pot apărea și la cinci minute după administrarea medicamentului problematic.

„Efectul este mult mai rapid în cazul formelor injectabile, de aceea este bine să nu facem acasă tratamente injectabile cu antiinflamatoare sau antibiotice din clasa penicilinelor. În aceste cazuri, anafilaxia apare aproape instantaneu, iar nouă ne este foarte greu să intervenim”, avertizează doamna DR. BRÎNDUȘA PETRUȚESCU, Medic Primar Alergologie și Imunologie Clinică.

 

Cum se face diagnosticarea alergiilor la medicamente

Puțini pacienți care reclamă stări de disconfort ori de rău însoțite de erupții cutanate, mâncărimi ale pielii, ale ochilor, lăcrimare, secreții nazale apoase, chiar edem și febră se duc cu gândul la o posibilă alergie medicamentoasă.

Astfel, pentru a începe parcursul unei diagnosticări corecte, medicul de familie ar trebui să coreleze, printr-o anamneză meticuloasă, simptomele manifestate cu administrarea medicamentului în cauză, urmând să îndrume pacientul către medicul specialist alergolog.

„Alergologul decide ce fel de teste trebuie folosite în aceste cazuri – în general, sunt teste cutanate, dat fiind că testele din sânge nu prea sunt relevante pentru acest tip de alergii. Repet, ne referim la alergiile medicamentoase întârziate. Iar dacă testele cutanate sunt negative, se face testul de provocare orală prin administrarea medicamentului în spital, sub supraveghere medicală, pentru a afla dacă acel medicament a fost implicat în declanșarea simptomelor”, explică specialistul alergolog Medsana.

Iar pacienții care au trecut printr-un șoc anafilactic – fără a se ști alergici la vreun medicament, dar interesați să obțină un diagnostic corect – pot trece printr-un astfel de șoc și în timpul testării. Prin urmare, concentrația de medicament folosită pentru testare trebuie să fie foarte scăzută, iar investigația trebuie făcută sub supraveghere de specialitate, într-o unitate medicală, nu în ambulatoriu.

Aceeași procedură și aceleași precauții sunt necesare și în scopul găsirii unei alternative sigure de tratament pentru pacientul respectiv.

 

Când ar trebui să se facă diagnosticarea alergiei?

Ideal, evaluarea acestor situații problematice trebuie făcută în primul an de apariție a reacțiilor adverse. Cu cât procesul de diagnosticare se îndepărtează de momentul de început al alergiei, cu atât scad șansele de a găsi un test cutanat pozitiv. Din păcate, în România există foarte puține centre de diagnostic al alergiilor – la București, Cluj-Napoca și Brașov.

„Noi trebuie să oferim pacienților alergici șansa de a găsi o alternativă terapeutică, de aceea medicii de familie trebui să-i îndrume pe aceștia către specialistul alergolog, pentru o diagnosticare corectă și pentru ca, ulterior, acești pacienți să-și desfășoare viața în mod normal”, subliniază doamna DR. BRÎNDUȘA PETRUȚESCU, Medic Primar Alergologie și Imunologie Clinică.