Monitorizare cardio-respiratorie nocturna

Ne face placere sa va anuntam ca in clinicile Medsana din Bucuresti se poate efectua investigatia Monitorizare cardio-respiratorie nocturna, care reprezinta inregistrarea unor parametri functionali cardiaci si respiratorii in timpul somnului.

Este o combinatie intre poligrafia ventilatorie (inregistrarea parametrilor respiratori pe parcursul noptii), Holter EKG si Holter Tensiune arteriala, care sunt realizate simultan, aceasta combinatie fiind si particularitatea investigatiei.

Apneea in somn de tip obstructiv (SASO):

  • este strans legata de somnolenta de peste zi, oboseala, sforait, hipertensiunea arteriala, accidentele vasculare cerebrale, diabet
  • netratata corespunzator, sporeste riscul unui infarct de miocard, accident vascular cerebral, aritmie cardiaca si afecteaza semnificativ calitatea vietii prin afectarea relatiei cu partenerul de viata si a relatiilor de munca, cresterea riscului de depresie, modificari de libidou si erectie (la barbati)
  • este cauza frecventa de deces in timpul somnului!
  • este cea mai frecventa cauza a accidentelor rutiere produse prin adormire la volan! (studii din Germania si SUA)
DORESC O PROGRAMARE
Sunt de acord cu Termenii si conditiile de utilizare. CITESTE Termeni & Conditii. Si sunt de acord cu informatiile prezentate in nota de informare legata de protectia datelor cu caracter personal prezentata in sectiunea GDPR
Sunt de acord cu folosirea e-mailul pentru informari periodice, marketing, publicitate. Informatiile furnizate nu vor fi transferate catre alte entitati..
DORESC O PROGRAMARE

Tratamentul apneei de somn va ajuta la controlarea tuturor acestor probleme!

Monitorizarea cardio-respiratorie nocturna reprezinta inregistrarea unor parametri functionali cardiaci si respiratorii in timpul somnului, oamenii dormind, de obicei, noaptea. Este o combinatie intre poligrafia ventilatorie (inregistrarea parametrilor respiratori pe parcursul noptii), Holter EKG si Holter Tensiune arteriala, care sunt realizate simultan, aceasta combinatie fiind si particularitatea investigatiei.

Ce informatii ne ofera?

Aceasta investigatie ofera informatii atat despre functia inimii si plamanului in timpul somnului cat si despre modul in care aceste organe se influenteaza reciproc.

Astfel, se masoara CONCOMITENT:

  • Fluxul nazal de aer: ne arata daca si cand se opreste respiratia, precum si gradul acestei modificari (apnee = respiratia se opreste complet, sau hipopnee = intensitatea respiratiei este scazuta)
  • Zgomotele produse in timpul respiratiei: ne arata daca si cum sforaie persoana (numarul de episoade, frecventa, intesitatea si durata zgomotelor).
  • Efortul toracic si abdominal: ne arata daca oprirea respiratiei se datoreaza unui mecanism obstructiv sau central.
  • Pulsoximetria (Saturatia in oxigen a oxihemoglobinei): ne arata, indirect, presiunea partiala a oxigenului in sangele arterial.
  • Frecventa cardiaca: ne arata daca afectarea functiei respiratorii are consecinte cardiace;
  • EKG (o derivatie): ne arata modificarile functiei electrice a inimii pe parcursul somnului si corelatia cu functia respiratorie.
  • Timpul de tranzit al pulsului (PTT): ne ajuta sa calculam, indirect, tensiunea arteriala pe tot parcursul noptii.
  • Pozitia corpului: ne arata daca anumite modificari cardio-respiratorii apar in special in anumite pozitii.
  • Miscarile corpului, lumina inconjuratoare: ne ajuta sa identificam artefactele legate de miscarea corpului si, indirect, sa evaluam perioada de somn.

Prin diverse analize complexe ale acestor parametri (efectuate cu ajutorul unui software specializat), se pot realiza multiple corelari, utile pentru diagnostic, dar si pentru tratament.

Exemple:

  • se pot corela perioadele de apnee/hipopnee cu perioadele in care apar diverse aritmii, modificari ale tensiunii arteriale ori modificari de tip ischemic, ceea ce faciliteaza personalizarea tratamentului. Prin aplicarea CPAP (terapia sindromului de apnee in somn), se poate monitoriza evolutia modificarilor cardiace si adapta tratamentul medicamentos. Astfel, in cazul unor pacienti la care se obtine greu/ deloc controlul hipertensiunii arteriale, exista posibilitatea reducerii medicatiei anti-hipertensive prin corectarea bolii respiratorii
  • se pot corela perioadele de sforait cu pozitia corpului si cu fluxul de aer, ceea ce faciliteaza identificarea de catre medicul specialist ORL a eventualelor modificari anatomice ce favorizeaza sforaitul.

Pentru ce este utila aceasta investigatie?

Este o investigatie cu rol:
1. diagnostic:
a. Se poate stabili diagnosticul sindromului de apnee in somn: tipul, gradul de severitate dar si riscul cardio-vascular pe care il incumba (in functie de gradul de desaturare, variatiile ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale, modificarea EKG). Astfel, se poate obiectiva cauza unor acuze neplacute precum somnolenta diurna, tulburarile de memorie, disfunctia erectila si modificarile de libidou, etc;
b. Se pot oferi informatii despre sforaitul persoanei: daca si cand apare, gradul de severitate, daca se asociaza cu modificari cardio-respiratorii. Prin analiza frecventei sunetelor emise, se poate identifica sursa obstructiei cailor respiratorii (care genereaza sforaitul): nazala, baza limbii, palat moale . Astfel, se ofera informatii valoroase medicului specialist ORL.
c. Se pot identifica eventualele cauze respiratorii ale unei hipertensiuni arteriale greu controlata / necontrolata medicamentos.

2. de screening:
a. pentru boli cardio-vasculare: la persoanele cu risc/ diagnostic de sindrom de apnee in somn. Prin efectuarea simultana a unei inregistrari EKG (pe un singur canal) si a tensiunii arteriale (printr-o metoda indirecta, non-invaziva), se pot observa modificari ce ridica suspiciunea unor boli cardio-vasculare. Pentru a diagnostica in mod corect si complet aceste modificari, pacientul va efectua ulterior un consult cardiologic si teste tip Holter.
b. pentru sindromul de apnee in somn: la persoanele cu profesii in care “atipitul” poate avea consecinte dezastruoase (soferi profesionisti, diverse activitati cu grad mare de rutina si fara stimuli exteriori, etc) si care au cel putin un factor de risc pentru aceasta boala.

Cine poate efectua aceasta investigatie?
Teoretic, orice persoana care respira folosind caile anatomice poate efectua aceasta investigatie, deoarece este non-invaziva si nu expune pacientul niciunui risc.

Totusi, beneficiile cele mai mari le au persoanele:

  • cu suspiciune de apnee in somn: au cel putin un simptom sugestiv si cel putin un factor de risc. Investigatia poate confirma diagnosticul si poate, totodata, sa ofere date despre eventuale complicatii cardiovasculare asociate.
  • cu diagnostic de apnee in somn: pentru screening-ul complicatiilor cardio-vasculare si evaluarea obiectiva a evolutiei sforaitului (mai ales dupa interventia ORL).
  • care sforaie: pentru obiectivarea sforaitului, evaluarea cauzelor si screening-ul consecintelor cardio-respiratorii. Astfel, pacientul poate afla daca sforaitul lui este doar ocazional, influentat de factori externi controlabili, ori este patologic si are consecinte respiratorii si, eventual, cardiace.
  • cu boli cardio-vasculare: HTA, aritmii, ischemie coronariana, AVC in antecedente. Aceste boli pot fi agravate de co-existenta sindromului de apnee in somn iar tratarea acestuia conduce la ameliorarea bolii cardiace.
  • cu obezitate, diabet zaharat tip II: investigatia permite evaluarea consecintelor respiratorii dar poate fi si un instrument de motivare suplimentara pentru scaderea ponderala;
  • care au alti factori de risc pentru apneea in somn precum fumatul, consumul de alcool in exces, sedentarism, anumite conformatii ale extremitatii cefalice, acromegalia, etc si care asociaza un simptom sugestiv.
  • cu meserii “la risc” si care asociaza un factor de risc si/ sau un simptom sugestiv. Soferii profesionisti care fumeaza, consuma alcool in exces sau/ si sunt supraponderali, reprezinta categoria profesionala cea mai vizata de controalele preventive.
  • cu meserii “la risc” si care asociaza un factor de risc si/ sau un simptom sugestiv. Soferii profesionisti care fumeaza, consuma alcool in exces sau/ si sunt supraponderali, reprezinta categoria profesionala cea mai vizata de controalele preventive.

Din ce in ce mai multe studii scot in evidenta importanta screening-ului pentru SASO inaintea unei anestezii generale deoarece:

  • pacientii cu SASO prezinta frecvent complicatii perioperatorii precum: probleme in timpul intubatiei traheale si detubarii, analgezia postoperatorie este dificila deoarece opioizii cresc incidenta colapsului faringeal.
  • aplicarea unei terapii CPAP inaintea anesteziei astfel incat sa se amelioreze hipoxemia castiga tot mai mult teren.

Ce este sindromul de apnee in somn?
Sindromul de apnee in somn se caracterizeaza prin episoade de oprire a respiratiei in timpul somnului.
Respiratia poate fi complet oprita (daca dureaza mai mult de 10 secunde se numeste apnee) sau doar partial (o reducere de 30-50% a amplitudinii respiratiei se numeste hipopnee). Daca o persoana are mai mult de 5 episoade de apnee-hipopnee/ ora de somn, inseamna ca are sindrom de apnee in somn.

In functie de existenta sau nu a miscarilor toraco-abdominale, apneea se clasifica in trei categorii:

  • Apnee obstructiva (cea mai prevalenta) in care apneea are loc in prezenta miscarilor toraco-abdominale; sforaitul este de obicei prezent.
  • Apnee centrala in care apneea este secundara absentei miscarilor toraco-abdominale; sforaitul este absent.
  • Apnee mixta, combinatie de apnee centrala si obstructiva, de obicei incepand cu apnee de tip central si continuand cu apnee de tip obstructiv.

Sindromul de apnee in somn de tip obstructiv (SASO) apare ca urmare a obstructiei (“astuparea”) cailor respiratorii superioare, cu asfixie progresiva pana la trezirea brusca din somn (« micro-treziri » care fragmenteaza somnul). Ca urmare a lipsei respiratiei, concentratia sanguina de oxigen scade iar scaderile repetate, pe termen lung, pot afecta activitatea organelor vitale. Riscul major, pe termen scurt, este decesul prin asfixiere in timpul noptii (pacientul nu isi mai reia respiratia). Pe termen mediu, boli precum cele cardio-vasculare ori diabetul se pot agrava sau pot aparea ca o complicatie a sindromului de apnee in somn.

Obstructia cailor respiratorii superioare (nas, faringe) poate aparea dintr-o multitudine de cauze, cele mai frecvente fiind:

  • relaxarea fiziologica a musculaturii gatului si limbii in timpul somnului, accentuata de inaintarea in varsta, de obezitate, consum excesiv de alcool, fumat, de co-existenta diabetului.
  • modificari anatomice ale regiunii oro-faringiene: gat gros (congenital sau dobandit, datorita obezitatii), deviatie de sept nazal, hipertrofie amigdaliana, macroglosie, etc.
  • ingustarea cailor aeriene superioare prin co-existenta mai multor factori care actioneaza in acelasi sens. De exemplu, depunerea tesutului gras in zona faringiana, in special in zona peretilor laterali, duce la micsorarea calibrului faringelui, iar inflamatia mucoasei faringiene ca urmare a fumatului zilnic, conduce de asemenea la micsorarea diametrului faringelui. Prin urmare, co-existenta fumat-obezitate accentueaza obstructia in momentul inspirului.

Ca urmare a ingustarii cailor aeriene superioare, poate aparea un zgomot respirator (sforaitul) care, initial, nu se asociaza in mod obligatoriu cu apneea/hipopneea. In timp, mai ales daca persista factorii de risc, obstructia devine frecventa si severa si astfel apare apneea/ hipopneea care poate determina complicatii cardio-vasculare si metabolice.

Factorii de risc pentru sindromul de apnee obstructiva (SASO) sunt:

  • obezitatea si sedentarismul
  • consumul excesiv de alcool
  • fumatul
  • consumul de droguri, hipnotice
  • modificari anatomice congenitale (macroglosie, retrognatie)
  • sexul masculin
  • varsta peste 40 ani

Boli precum BPOC (bronhopatia obstructiva cronica), diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, acromegalia, hipotiroidia se pot asocia frecvent cu SASO.

Persoanele cu SASO pot avea unul sau mai multe din urmatoarele simptome (acuze):

In timpul noptii:

  • sforait
  • oprirea respiratiei
  • scrasnit din dinti, mestecat sau alte miscari la nivelul cavitatii bucale
  • micro-treziri: nu este o trezire completa
  • senzatie de sete, gura uscata
  • nicturie

La trezire:

  • senzatie de somn neodihnitor, agitat, deseori cu cosmaruri
  • cefalee matinala
  • senzatie de gura uscata la trezire

Pe parcursul zilei:

  • somnolenta diurna excesiva (“motaitul”)
  • senzatie permanenta de oboseala, fara o alta explicatie
  • dificultati de concentrare
  • tulburari de memorie
  • stare de tip depresiv
  • modificari de comportament
  • disfunctie erectila si modificari de libidou

Se poate trata SASO?
Da. Dupa stabilirea diagnosticului, in functie de severitatea si existenta eventualelor complicatii ale SASO, se recomanda:
1. Corectarea factorilor de risc: scaderea ponderala, renuntarea la fumat si la consumul de alcool, tratamentul corect al bolilor asociate si complicatiilor.
2. Corectarea factorilor locali care produc si intretin obstructia: se realizeaza de catre medicul specialist ORL si medicul specialist pneumolog, dupa caz.
3. Aplicarea terapiei CPAP (continous positive air pressure): daca pacientul are mai mult de 10 apnei-hipopnei/ora de somn.

Terapia CPAP - Presupune furnizarea unei presiuni pozitive continue la nivelul cailor aeriene superioare pentru a mentine deschis lumenul faringian.

Terapia cu presiune pozitiva implica:

  • Un dispozitiv care furnizeaza o presiune pozitiva a aerului atmosferic; nu este vorba de oxigen concentrat.
  • O masca care asigura conectarea dispozitivului la pacient.
    Presiunea pozitiva continua este produsa de dispozitiv care mentine o anumita presiune constanta atat in sistemul care face legatura intre pacient si dispozitiv (tubulatura si masca) cat si la nivelul cailor aeriene.

Stabilirea presiunii necesare rezolvarii evenimentelor respiratorii din timpul somnului (apnei, hipopnei, sforait) se numeste titrare. Acest lucru se realizeaza practic crescand progresiv presiunea pana cand se atinge un nivel suficient de mare astfel incat sa mentina faringele permeabil/ deschis in timpul somnului. Stabilirea presiunii minime utile (care asigura diminuarea semnificativa/ disparitia apneilor, hipopneilor, sforaitului) reprezinta cheia titrarii cu succes si a aderentei pacientului la tratament.

 

In absenta corectarii factorilor cauzali si de risc, aparatul trebuie folosit zilnic, toata viata.

Beneficiile terapiei CPAP
Deoarece presiunea pozitiva mentine lumenul faringian deschis, vor disparea atat sforaitul cat si apneile si hipopneile.
Pacientul va resimti inca din primele zile beneficiile acestei terapii: somnul devine odihnitor, senzatia de oboseala si de “motaiala” permanenta se amelioreaza si pot chiar dispare, toate simptomele nocturne se diminueaza pana la disparitie. Ameliorarea problemelor de tip cognitiv si comportamental apare mai lent deoarece sunt implicati si factori de natura emotionala. Hipertensiunea arteriala refractara la tratament devine controlabila si, deseori, poate fi modificata schema de tratament in bolile ischemice si in aritmii. Pe termen mediu si lung, scade riscul cardio-vascular iar prognosticul BPOC se imbunatateste.

Temeri exprimate de pacienti

Se poate dormi conectat la aparat?
Da. Exista pe piata dispozitive deosebit de confortabile si extrem de silentioase. Majoritatea pacientilor se obisnuiesc cu aceste aparate in cateva zile, cu atat mai mult cu cat beneficiile sunt evidente. De aceea, posibilele inconveniente ale tratamentului sunt neglijabile fata de beneficiile oferite.

Se intampla ceva daca opresc aparatul pe parcursul noptii?
Nu. Pentru a fi eficienta, terapia CPAP trebuie aplicata pe toata durata somnului. Oprirea ocazionala nu este periculoasa per se – cel mult, pacientul se va trezi mai obosit.

Se poate sa devin dependent?
Nu. Aceasta terapie corecteaza, pe moment, consecintele unor defecte anatomice. De aceea, in cazul corectarii acestor defecte, terapia devine inutila, deci nu produce dependenta.

Se poate intampla ca terapia sa nu produca efectele scontate?
Da, daca presiunea nu a fost reglata corespunzator. De aceea, stabilirea presiunii se face individual, prin masurarea parametrilor ventilatori astfel incat sa se obtina maxim de efecte cu o presiune cat mai mica. De asemenea, pacientul este monitorizat deoarece aparatul inregistreaza atat presiunile aplicate cat si indicatori ventilatori, parametrii fiind stocati in memoria si cititi de medic. Astfel, reglarea aparatului se face permanent, in functie de evolutia fiecarui pacient.

Pregatirea pentru investigatie

Pacientul trebuie sa aiba in vedere faptul ca investigatia presupune montarea unor accesorii la nivelul toracelui.
De aceea in seara si noaptea respectiva vor fi unele restrictii:

  • nu va putea face baie sau dus
  • va trebui sa doarma, deci nu va putea lucra/ merge la ocazii sociale/ face sport sau alte actvitati in timpul noptii
  • va trebui sa precizeze perioada in care va dormi (mai ales in cazul persoanelor care merg la culcare dupa ora 0.00)

La prezentarea pentru montarea aparatului, pacientul trebuie sa poarte un maieu (pentru a evita montarea aparatului in contact direct cu pielea).
Alte precautii nu sunt necesare.

Material realizat cu sprijinul d-nei dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumologie, Centrul Medical Medsana

Certificari
Medsana Romania
"Medsana" si "Respect pentru viata" sunt marci inregistrate ale Medsana Romania. Medsana este membra a Athens Medical Group, companie afiliata Asklepios Kliniken GmbH.

Copyright 2017 Centrul Medical Medsana. Toate drepturile rezervate.
Realizat de Concept24
LISTA SERVICIILOR MEDICALE DIN CADRUL CLINICILOR MEDSANA LISTA SERVICIILOR MEDICALE DIN CADRUL CLINICILOR MEDSANA
Deschizator de drumuri pe piata autohtona de servicii medicale private, Medsana a fost primul centru medical care a introdus in Romania conceptul de clinica multidisciplinara, oferind inca de la infiintare, din 1996, servicii complete de diagnostic si tratament.Reteaua Medsana cuprinde in acest moment doua centre medicale in Bucuresti: Primaverii si Cotroceni, un centru medical multidisciplinar in Ploiesti si doua laboratoare de analize, acreditate ISO, echipate cu analizoare automate care ofera rezultate precise si rapide. Medsana ofera servicii medicale in peste 30 de specialitati, peste 450 de teste de laborator, majoritatea cu rezultat in aceeasi zi, fiind printre putinele centre medicale din Romania care efectueaza o gama ampla de teste genetice si moleculare.Ca o recunoastere a standardului inalt de calitate atins in serviciile medicale private, Centrul Medical Medsana a primit de-a lungul timpului mai multe distinctii care se refera atat la nivelul de incredere a consumatorilor (Trusted Brand), cat si la renumele si imaginea clinicilor Medsana (Superbrands).

Medsana isi rezerva dreptul de a modifica pretul serviciilor medicale fara notificari prealabile.Datele dumneavoastra personale sunt prelucrate de SC Medsana Bucharest Medical Center SRL, potrivit notificarii nr. 8566, in conformitate cu Legea 677/2001, in scopul efectuarii de servicii medicale, in scopuri statistice sau pentru efectuarea de actiuni de marketing direct. Mentionam ca datele dvs. vor fi transferate in spatiul UE conform declaratiei dvs. de acord. Va puteti exercita drepturile de acces, de interventie si de opozitie in conditiile prevazute de Legea nr. 677/2001, printr-o cerere scrisa, semnata si datata trimisa pe adresa Medsana Bucharest Medical Center SRL, str. Dr. Nanu Muscel, nr. 12, sector 5, Bucuresti.